Putin a oprit robinetul de gaze spre Germania, pe motiv de probleme tehnice

Lucrările de întreţinere la gazoductul Nord Stream 1, care face legătura între Rusia şi Germania, vor continua, pentru remedierea unei defecţiuni, a anunţat vineri seară compania rusă Gazprom, care sâmbătă urma să reia livrările prin această conductă.

Gazprom a anunţat, conform cotidianului Le Monde, că în cursul lucrărilor de întreţinere a depistat scurgeri de ulei de la o turbină. „Până la remedierea problemei, transportul gazului prin gazoductul Nord Stream 1 este suspendat complet”, a comunicat grupul Gazprom.

Livrările de gaz natural spre Germania prin gazoductul Nord Stream 1 urmau să fie reluate sâmbătă, după lucrările de întreţinere.

Ca reacţie la sancţiunile impuse de Occident din cauza invaziei militare ruse în Ucraina, Rusia a redus treptat fluxul de gaze prin conducta Nord Stream 1, iar acum gazoductul este oprit pentru lucrări de întreţinere.

Rusia a motivat diminuarea debitului prin gazoductul Nord Stream 1 susţinând că din cauza problemelor generate de sancţiunile occidentale nu poate primi o turbină din Canada. Germania a depus eforturi şi a reuşit aducerea turbinei din Canada pentru a fi livrată Rusiei, dar autorităţile ruse invocă probleme birocratice, astfel că turbina este în prezent pe teritoriul Germaniei.

Cancelarul Olaf Scholz a afirmat joi că Germania va avea suficient gaz natural în cursul iernii chiar şi fără reluarea aprovizionării din Rusia. „Chiar dacă vom fi aproape la limită, probabil vom reuşi să trecem de această iarnă”, a declarat liderul de la Berlin, citat de site-ul RP-online.de. Olaf Scholz a subliniat că, în contextul crizei cu Rusia, Germania a început să acumuleze din timp stocuri de gaz, iar debitul din Norvegia şi Olanda a fost suplimentat.

#gaz #Germania #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.