Putin a săpat groapa economiei Rusiei: Prăbușire colosală de 170 de miliarde de dolari din pricina unui om

Războiul lui Putin din Ucraina, care a depășit 700 de zile, vine cu șocuri pentru Europa, dar și pentru Moscova. Astfel, președintele rus ”a săpat” groapa economiei țării sale, s-a înregistrat un colaps total în anul 2023 în privința exporturilor Rusiei. Ele s-au prăbușit cu numai puțin de 170 de miliarde de dolari din pricina liderului de la Kremlin.

Dacă până acum, prețurile ridicate ale petrolului au ajutat economia rusă să evite colapsul, acum acestea sunt în scădere. Potrivit ministerului rus de Finanțe, în 2023 prețul mediu al principalului brand rusesc de petrol, Urals, a fost cu 17% mai mic decât în anul precedent: 63 de dolari pe baril față de 76,1 dolari în 2022, potrivit Breaking Latest.
Venituri din vânzările de petrol și gaze primite de bugetul federal rus a scăzut cu aproximativ 24%, până la 99,4 miliarde de dolari. Acest lucru provoacă o prăbușire a volumului general al tuturor exporturilor rusești.

Anul trecut, exporturile rusești (date de la Rosstat și Banca Centrală compilate de Moscow Times) au ajuns doar la 422,7 miliarde de dolari, cu 169,4 miliarde de dolari (aproape 30%) mai puțin decât în 2022 (când erau 592,1 miliarde de dolari): aceasta este evaluarea preliminară oferită de Banca Centrală Rusă. Suntem la ultimele minime istorice pentru Rusia, cifre catastrofale.

Importurile au crescut în schimb cu 27,9 miliarde de dolari (10%) și au revenit la nivelul de dinainte de război – 304,4 miliarde de dolari, ca în 2021. Acest lucru determină prăbușirea balanței de cont curent a balanței de plăți, de aproape 5 ori, de la 238 miliarde de dolari în 2022 la 50,2 miliarde de dolari. O catastrofă, trebuie spus clar.

Să ne uităm numai la petrol. Numai în decembrie 2023, veniturile din vânzarea petrolului rusesc au fost la cel mai mic nivel din ultimele șase luni, 14,4 miliarde de dolari (sursă IEA). Și să spunem că Rusia a crescut livrările în străinătate cu 500 de mii de barili pe zi, la 7,8 milioane, cel mai mare nivel din martie.

În esență, Rusia livrează în special prin India și China, mult mai mult din petrolul său, dar primește mult mai puțini bani din el. Nu, Rusia nu câștigă războiul.

Exporturile de gaze rusești, după cum știm, s-au prăbușit și mai rău decât petrolul rusesc. Exporturile de cărbune, scrie Banca Centrală referitor la companiile carbonifere, pierderi record de acest nivel.

Pierderi tangibile sunt suferite de cea mai mare regiune carboniferă a țării, Kuzbass, unde scăderea exporturilor, care a continuat timp de două trimestre consecutiv, a condus deja la o reducere a producției în perioada august-octombrie cu o medie de 5% pe lună.
Planurile de export de cărbune nu au fost realizate din cauza lipsei capacității de transport.”Pe scurt, scăderea este de minus 13% la metale, minus 23% la mașini și echipamente, minus 37% la produsele chimice. Exporturile majore de materii prime și produse minerale (care includ, dar nu se limitează la, petrol și gaze) scad cu 35%”.
Morala războiului Rusiei împotriva Ucrainei este că veniturile din toate exporturile rusești se prăbușesc, cu excepția alimentelor, care au adus Moscovei venituri de 36 de miliarde de dolari în perioada ianuarie-octombrie, cu 9,1% mai mult decât anul precedent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#economie #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.