Putin a săpat groapa economiei Rusiei: Prăbușire colosală de 170 de miliarde de dolari din pricina unui om

Războiul lui Putin din Ucraina, care a depășit 700 de zile, vine cu șocuri pentru Europa, dar și pentru Moscova. Astfel, președintele rus ”a săpat” groapa economiei țării sale, s-a înregistrat un colaps total în anul 2023 în privința exporturilor Rusiei. Ele s-au prăbușit cu numai puțin de 170 de miliarde de dolari din pricina liderului de la Kremlin.

Dacă până acum, prețurile ridicate ale petrolului au ajutat economia rusă să evite colapsul, acum acestea sunt în scădere. Potrivit ministerului rus de Finanțe, în 2023 prețul mediu al principalului brand rusesc de petrol, Urals, a fost cu 17% mai mic decât în anul precedent: 63 de dolari pe baril față de 76,1 dolari în 2022, potrivit Breaking Latest.
Venituri din vânzările de petrol și gaze primite de bugetul federal rus a scăzut cu aproximativ 24%, până la 99,4 miliarde de dolari. Acest lucru provoacă o prăbușire a volumului general al tuturor exporturilor rusești.

Anul trecut, exporturile rusești (date de la Rosstat și Banca Centrală compilate de Moscow Times) au ajuns doar la 422,7 miliarde de dolari, cu 169,4 miliarde de dolari (aproape 30%) mai puțin decât în 2022 (când erau 592,1 miliarde de dolari): aceasta este evaluarea preliminară oferită de Banca Centrală Rusă. Suntem la ultimele minime istorice pentru Rusia, cifre catastrofale.

Importurile au crescut în schimb cu 27,9 miliarde de dolari (10%) și au revenit la nivelul de dinainte de război – 304,4 miliarde de dolari, ca în 2021. Acest lucru determină prăbușirea balanței de cont curent a balanței de plăți, de aproape 5 ori, de la 238 miliarde de dolari în 2022 la 50,2 miliarde de dolari. O catastrofă, trebuie spus clar.

Să ne uităm numai la petrol. Numai în decembrie 2023, veniturile din vânzarea petrolului rusesc au fost la cel mai mic nivel din ultimele șase luni, 14,4 miliarde de dolari (sursă IEA). Și să spunem că Rusia a crescut livrările în străinătate cu 500 de mii de barili pe zi, la 7,8 milioane, cel mai mare nivel din martie.

În esență, Rusia livrează în special prin India și China, mult mai mult din petrolul său, dar primește mult mai puțini bani din el. Nu, Rusia nu câștigă războiul.

Exporturile de gaze rusești, după cum știm, s-au prăbușit și mai rău decât petrolul rusesc. Exporturile de cărbune, scrie Banca Centrală referitor la companiile carbonifere, pierderi record de acest nivel.

Pierderi tangibile sunt suferite de cea mai mare regiune carboniferă a țării, Kuzbass, unde scăderea exporturilor, care a continuat timp de două trimestre consecutiv, a condus deja la o reducere a producției în perioada august-octombrie cu o medie de 5% pe lună.
Planurile de export de cărbune nu au fost realizate din cauza lipsei capacității de transport.”Pe scurt, scăderea este de minus 13% la metale, minus 23% la mașini și echipamente, minus 37% la produsele chimice. Exporturile majore de materii prime și produse minerale (care includ, dar nu se limitează la, petrol și gaze) scad cu 35%”.
Morala războiului Rusiei împotriva Ucrainei este că veniturile din toate exporturile rusești se prăbușesc, cu excepția alimentelor, care au adus Moscovei venituri de 36 de miliarde de dolari în perioada ianuarie-octombrie, cu 9,1% mai mult decât anul precedent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#economie #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uliana Bădărău a fost numită în funcția de membru al Curții de Conturi, pentru un termen de cinci ani, după ce Parlamentul a votat un proiect de hotărâre în acest sens cu susținerea a 58 de deputați. După adoptarea deciziei, aceasta a depus jurământul în plenul Legislativului.

Candidatura Ulianei Bădărău a fost înaintată de președinta Curții de Conturi, Tatiana Șevciuc, în urma desfășurării unui concurs public. În același timp, proiectul de hotărâre prevede încetarea mandatului lui Eduard Moroșan, al cărui termen de exercitare a funcției de membru al Curții de Conturi a expirat.

Uliana Bădărău este licențiată și are studii de master în drept. De-a lungul carierei, aceasta a acumulat o experiență profesională extinsă în sectorul public, activând anterior în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Ministerului Economiei.

Conform legislației în vigoare, membrii Curții de Conturi sunt numiți de Parlament, la propunerea președintelui instituției, pentru un mandat de cinci ani. Selectarea acestora are loc în baza unui concurs public, iar numirea se face cu votul majorității deputaților aleși.

Curtea de Conturi este condusă de Tatiana Șevciuc, în calitate de președintă, și are în componență șase membri: Sergiu Știrbu, Alexandru Munteanu, Natalia Trofim, Nina Onofrei, Maria Tabacari și nou-numita membră, Uliana Bădărău.