Putin a săpat groapa economiei Rusiei: Prăbușire colosală de 170 de miliarde de dolari din pricina unui om

Războiul lui Putin din Ucraina, care a depășit 700 de zile, vine cu șocuri pentru Europa, dar și pentru Moscova. Astfel, președintele rus ”a săpat” groapa economiei țării sale, s-a înregistrat un colaps total în anul 2023 în privința exporturilor Rusiei. Ele s-au prăbușit cu numai puțin de 170 de miliarde de dolari din pricina liderului de la Kremlin.

Dacă până acum, prețurile ridicate ale petrolului au ajutat economia rusă să evite colapsul, acum acestea sunt în scădere. Potrivit ministerului rus de Finanțe, în 2023 prețul mediu al principalului brand rusesc de petrol, Urals, a fost cu 17% mai mic decât în anul precedent: 63 de dolari pe baril față de 76,1 dolari în 2022, potrivit Breaking Latest.
Venituri din vânzările de petrol și gaze primite de bugetul federal rus a scăzut cu aproximativ 24%, până la 99,4 miliarde de dolari. Acest lucru provoacă o prăbușire a volumului general al tuturor exporturilor rusești.

Anul trecut, exporturile rusești (date de la Rosstat și Banca Centrală compilate de Moscow Times) au ajuns doar la 422,7 miliarde de dolari, cu 169,4 miliarde de dolari (aproape 30%) mai puțin decât în 2022 (când erau 592,1 miliarde de dolari): aceasta este evaluarea preliminară oferită de Banca Centrală Rusă. Suntem la ultimele minime istorice pentru Rusia, cifre catastrofale.

Importurile au crescut în schimb cu 27,9 miliarde de dolari (10%) și au revenit la nivelul de dinainte de război – 304,4 miliarde de dolari, ca în 2021. Acest lucru determină prăbușirea balanței de cont curent a balanței de plăți, de aproape 5 ori, de la 238 miliarde de dolari în 2022 la 50,2 miliarde de dolari. O catastrofă, trebuie spus clar.

Să ne uităm numai la petrol. Numai în decembrie 2023, veniturile din vânzarea petrolului rusesc au fost la cel mai mic nivel din ultimele șase luni, 14,4 miliarde de dolari (sursă IEA). Și să spunem că Rusia a crescut livrările în străinătate cu 500 de mii de barili pe zi, la 7,8 milioane, cel mai mare nivel din martie.

În esență, Rusia livrează în special prin India și China, mult mai mult din petrolul său, dar primește mult mai puțini bani din el. Nu, Rusia nu câștigă războiul.

Exporturile de gaze rusești, după cum știm, s-au prăbușit și mai rău decât petrolul rusesc. Exporturile de cărbune, scrie Banca Centrală referitor la companiile carbonifere, pierderi record de acest nivel.

Pierderi tangibile sunt suferite de cea mai mare regiune carboniferă a țării, Kuzbass, unde scăderea exporturilor, care a continuat timp de două trimestre consecutiv, a condus deja la o reducere a producției în perioada august-octombrie cu o medie de 5% pe lună.
Planurile de export de cărbune nu au fost realizate din cauza lipsei capacității de transport.”Pe scurt, scăderea este de minus 13% la metale, minus 23% la mașini și echipamente, minus 37% la produsele chimice. Exporturile majore de materii prime și produse minerale (care includ, dar nu se limitează la, petrol și gaze) scad cu 35%”.
Morala războiului Rusiei împotriva Ucrainei este că veniturile din toate exporturile rusești se prăbușesc, cu excepția alimentelor, care au adus Moscovei venituri de 36 de miliarde de dolari în perioada ianuarie-octombrie, cu 9,1% mai mult decât anul precedent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#economie #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (#CCIMoldova) intensifică dialogul cu instituțiile europene în vederea sprijinirii mediului de afaceri în procesul de adaptare la cerințele climatice ale Uniunii Europene. Președintele CCI, Sergiu Harea, a avut o întrevedere la Bruxelles cu reprezentanții Direcției Generale Politici Climatice (DG CLIMA) din cadrul Comisiei Europene, inclusiv cu Jan Dusik, director general adjunct al instituției.

Discuțiile s-au axat pe subiecte esențiale pentru antreprenorii moldoveni, în contextul tranziției spre o economie sustenabilă:

Managementul deșeurilor și conformarea la reglementările de mediu europene, responsabilitatea Extinsă a Producătorului (REP), cu accent pe cerințele aplicabile importatorilor și tranziția către economia circulară, în special impactul asupra sectorului industrial.

„Mediul de afaceri din Republica Moldova este tot mai angajat în procesul de tranziție spre o economie verde și sustenabilă, în acord cu Pactul Ecologic European (European Green Deal). Ne dorim o integrare treptată, dar fermă, în standardele europene”, a declarat Sergiu Harea, președintele CCI a RM.
Un exemplu concret în acest sens este Proiectul privind Programele Educaționale pentru Economia Circulară, care oferă sprijin industriilor pentru adoptarea unor tehnologii de producție mai curate și pentru reducerea deșeurilor, facilitând alinierea la normele europene de mediu.

Totodată, reprezentanții CCI și DG CLIMA au discutat despre accesul companiilor moldovenești la inițiativele europene privind clima, inclusiv mecanisme de sprijin financiar și tehnic pentru proiecte verzi.

În prezent, Republica Moldova alocă doar 0,5% din PIB pentru protecția mediului, în timp ce media Uniunii Europene este de 1,9%. Cu toate acestea, progresele sunt vizibile: în 2023, 109 întreprinderi au fost asistate prin programele EaP GREEN și EU4Environment, în tranziția către practici sustenabile și eficiente din punct de vedere energetic.