Putin a săpat groapa economiei Rusiei: Prăbușire colosală de 170 de miliarde de dolari din pricina unui om

Războiul lui Putin din Ucraina, care a depășit 700 de zile, vine cu șocuri pentru Europa, dar și pentru Moscova. Astfel, președintele rus ”a săpat” groapa economiei țării sale, s-a înregistrat un colaps total în anul 2023 în privința exporturilor Rusiei. Ele s-au prăbușit cu numai puțin de 170 de miliarde de dolari din pricina liderului de la Kremlin.

Dacă până acum, prețurile ridicate ale petrolului au ajutat economia rusă să evite colapsul, acum acestea sunt în scădere. Potrivit ministerului rus de Finanțe, în 2023 prețul mediu al principalului brand rusesc de petrol, Urals, a fost cu 17% mai mic decât în anul precedent: 63 de dolari pe baril față de 76,1 dolari în 2022, potrivit Breaking Latest.
Venituri din vânzările de petrol și gaze primite de bugetul federal rus a scăzut cu aproximativ 24%, până la 99,4 miliarde de dolari. Acest lucru provoacă o prăbușire a volumului general al tuturor exporturilor rusești.

Anul trecut, exporturile rusești (date de la Rosstat și Banca Centrală compilate de Moscow Times) au ajuns doar la 422,7 miliarde de dolari, cu 169,4 miliarde de dolari (aproape 30%) mai puțin decât în 2022 (când erau 592,1 miliarde de dolari): aceasta este evaluarea preliminară oferită de Banca Centrală Rusă. Suntem la ultimele minime istorice pentru Rusia, cifre catastrofale.

Importurile au crescut în schimb cu 27,9 miliarde de dolari (10%) și au revenit la nivelul de dinainte de război – 304,4 miliarde de dolari, ca în 2021. Acest lucru determină prăbușirea balanței de cont curent a balanței de plăți, de aproape 5 ori, de la 238 miliarde de dolari în 2022 la 50,2 miliarde de dolari. O catastrofă, trebuie spus clar.

Să ne uităm numai la petrol. Numai în decembrie 2023, veniturile din vânzarea petrolului rusesc au fost la cel mai mic nivel din ultimele șase luni, 14,4 miliarde de dolari (sursă IEA). Și să spunem că Rusia a crescut livrările în străinătate cu 500 de mii de barili pe zi, la 7,8 milioane, cel mai mare nivel din martie.

În esență, Rusia livrează în special prin India și China, mult mai mult din petrolul său, dar primește mult mai puțini bani din el. Nu, Rusia nu câștigă războiul.

Exporturile de gaze rusești, după cum știm, s-au prăbușit și mai rău decât petrolul rusesc. Exporturile de cărbune, scrie Banca Centrală referitor la companiile carbonifere, pierderi record de acest nivel.

Pierderi tangibile sunt suferite de cea mai mare regiune carboniferă a țării, Kuzbass, unde scăderea exporturilor, care a continuat timp de două trimestre consecutiv, a condus deja la o reducere a producției în perioada august-octombrie cu o medie de 5% pe lună.
Planurile de export de cărbune nu au fost realizate din cauza lipsei capacității de transport.”Pe scurt, scăderea este de minus 13% la metale, minus 23% la mașini și echipamente, minus 37% la produsele chimice. Exporturile majore de materii prime și produse minerale (care includ, dar nu se limitează la, petrol și gaze) scad cu 35%”.
Morala războiului Rusiei împotriva Ucrainei este că veniturile din toate exporturile rusești se prăbușesc, cu excepția alimentelor, care au adus Moscovei venituri de 36 de miliarde de dolari în perioada ianuarie-octombrie, cu 9,1% mai mult decât anul precedent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#economie #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.