Putin a săpat groapa economiei Rusiei: Prăbușire colosală de 170 de miliarde de dolari din pricina unui om

Războiul lui Putin din Ucraina, care a depășit 700 de zile, vine cu șocuri pentru Europa, dar și pentru Moscova. Astfel, președintele rus ”a săpat” groapa economiei țării sale, s-a înregistrat un colaps total în anul 2023 în privința exporturilor Rusiei. Ele s-au prăbușit cu numai puțin de 170 de miliarde de dolari din pricina liderului de la Kremlin.

Dacă până acum, prețurile ridicate ale petrolului au ajutat economia rusă să evite colapsul, acum acestea sunt în scădere. Potrivit ministerului rus de Finanțe, în 2023 prețul mediu al principalului brand rusesc de petrol, Urals, a fost cu 17% mai mic decât în anul precedent: 63 de dolari pe baril față de 76,1 dolari în 2022, potrivit Breaking Latest.
Venituri din vânzările de petrol și gaze primite de bugetul federal rus a scăzut cu aproximativ 24%, până la 99,4 miliarde de dolari. Acest lucru provoacă o prăbușire a volumului general al tuturor exporturilor rusești.

Anul trecut, exporturile rusești (date de la Rosstat și Banca Centrală compilate de Moscow Times) au ajuns doar la 422,7 miliarde de dolari, cu 169,4 miliarde de dolari (aproape 30%) mai puțin decât în 2022 (când erau 592,1 miliarde de dolari): aceasta este evaluarea preliminară oferită de Banca Centrală Rusă. Suntem la ultimele minime istorice pentru Rusia, cifre catastrofale.

Importurile au crescut în schimb cu 27,9 miliarde de dolari (10%) și au revenit la nivelul de dinainte de război – 304,4 miliarde de dolari, ca în 2021. Acest lucru determină prăbușirea balanței de cont curent a balanței de plăți, de aproape 5 ori, de la 238 miliarde de dolari în 2022 la 50,2 miliarde de dolari. O catastrofă, trebuie spus clar.

Să ne uităm numai la petrol. Numai în decembrie 2023, veniturile din vânzarea petrolului rusesc au fost la cel mai mic nivel din ultimele șase luni, 14,4 miliarde de dolari (sursă IEA). Și să spunem că Rusia a crescut livrările în străinătate cu 500 de mii de barili pe zi, la 7,8 milioane, cel mai mare nivel din martie.

În esență, Rusia livrează în special prin India și China, mult mai mult din petrolul său, dar primește mult mai puțini bani din el. Nu, Rusia nu câștigă războiul.

Exporturile de gaze rusești, după cum știm, s-au prăbușit și mai rău decât petrolul rusesc. Exporturile de cărbune, scrie Banca Centrală referitor la companiile carbonifere, pierderi record de acest nivel.

Pierderi tangibile sunt suferite de cea mai mare regiune carboniferă a țării, Kuzbass, unde scăderea exporturilor, care a continuat timp de două trimestre consecutiv, a condus deja la o reducere a producției în perioada august-octombrie cu o medie de 5% pe lună.
Planurile de export de cărbune nu au fost realizate din cauza lipsei capacității de transport.”Pe scurt, scăderea este de minus 13% la metale, minus 23% la mașini și echipamente, minus 37% la produsele chimice. Exporturile majore de materii prime și produse minerale (care includ, dar nu se limitează la, petrol și gaze) scad cu 35%”.
Morala războiului Rusiei împotriva Ucrainei este că veniturile din toate exporturile rusești se prăbușesc, cu excepția alimentelor, care au adus Moscovei venituri de 36 de miliarde de dolari în perioada ianuarie-octombrie, cu 9,1% mai mult decât anul precedent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#economie #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.