Putin a vorbit la telefon de cel puțin 140 de ori cu șefii altor state. Care este interlocutorul care atrage atenția

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a avut cel puţin 140 de convorbiri telefonice cu lideri a peste 50 de ţări de la începutul anului, potrivit declaraţiilor făcute pentru presa rusă de Iuri Uşakov, un funcţionar al Kremlinului, relatează La Libre Belgique, potrivit Rador.

„În împrejurările actuale şi în situaţia internaţională, apelurile telefonice sunt foarte în vogă şi am fost surprins să văd că de la începutul anului au fost deja 140 de apeluri telefonice cu Putin”, a declarat el.
Vladimir Putin l-a avut ca interlocutor pe preşedintele francez, Emmanuel Macron, în majoritatea timpului pe care l-a petrecut la telefon.

Convorbirile dintre cei doi lideri în acest an ar fi ajuns deja la 100 de ore de apeluri telefonice.

„Evident, nu pot să confirm că au vorbit la telefon exact 100 de ore, dar aş spune că aproape fiecare convorbire între Putin şi Macron a durat peste o oră”, a precizat Iuri Uşakov. „Nu îmi amintesc ca cei doi să fi vorbit timp de mai puţin de o oră recent”.

Potrivit funcţionarului de la Kremlin, au existat conversaţii faţă în faţă între Putin şi alţi şefi de stat când aceştia au mers la Moscova în contextul invadării Ucrainei de către ruşi. Printre aceşti lideri figurează preşedinţii Iranului, Braziliei, Senegalului şi, evident, Franţei.

Poziția lui Macron a fost criticată în repetate rânduri de unii parteneri estici și baltici din Europa, după ce liderul francez a spus că Rusia „nu trebuie umilită” . Criticii acestuia au considerat că Macron subminează eforturile de a-l presa pe Putin să se așeze la masa negocierilor.

Liderul de la Chmapes Elysee a spus, în timpul vizitei sale în România, că Rusia este o putere de temut”, iar „noi nu dorim să avem un război cu poporul rus”.

#lideri #discutii #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.