Putin afirmă că economia rusă este „stabilă”. Rubla îl contrazice, iar UE propune noi sancțiuni

Președintele rus, Vladimir Putin, a declarat că economia Rusiei a rezistat la „presiuni externe fără precedent” din partea Occidentului, potrivit Sky News.

Într-o intervenție video la o reuniune axată pe proiectul de buget federal pentru 2024-2026, Putin a descris situația economică din țară ca fiind „stabilă și echilibrată” și a lăudat rezistența economiei ruse, potrivit CNN.

Liderul rus a declarat că PIB-ul țării a atins ultimul nivel înregistrat în 2021, iar guvernul este acum pregătit să creeze condiții pentru „o dezvoltare stabilă și pe termen lung”.
Ce sancțiuni rusești sunt deja în vigoare?
De la invazia Ucrainei din 24 februarie 2022, UE a convenit asupra a 11 pachete de sancțiuni împotriva Rusiei.

Acestea sunt sub formă de sancțiuni economice, sancțiuni individuale și măsuri privind vizele.

Săptămâna trecută, SUA au impus, de asemenea, sancțiuni suplimentare pentru peste 150 de persoane și entități în legătură cu invazia Rusiei ăn Ucraina.

Sancțiunile din partea Occidentului au fost impuse pentru prima dată în speranța că vor zădărnici în mod eficient abilitățile Rusiei de a continua războiul.

Însă, datorită rezervelor de gaz și petrol ale Rusiei, economia țării a reușit să facă față furtunii.

Propunerea de interzicere a diamantelor și a combustibililor

Astăzi, Polonia a propus ca noile sancțiuni ale UE împotriva Rusiei să includă o interdicție asupra diamantelor rusești și a gazului lichefiat (GPL).

Aceasta a declarat că ar trebui aplicate sancțiuni individuale companiei rusești de diamante Alrosa, despre care Polonia spune că „a sprijinit forțele militare ruse și eforturile de război ale Rusiei în Ucraina, atât direct, cât și indirect, timp de mulți ani”.

În plus, pentru a păstra integritatea și transparența pieței GPL și pentru a evita denaturarea concurenței, Polonia a sugerat ca UE să nu mai cumpere combustibilul din Rusia.

GPL-ul este utilizat drept combustibil într-o serie de moduri, inclusiv la sobe (încălzit/gătit), vehicule și în industrie.
Slăbirea rublei și majorarea dobânzii cheie
Banca Centrală a Rusiei (BCR) a anunțat vineri că majorează dobânda sa cheie de la 12% la 13%, a treia majorare consecutivă în mai puțin de două luni, pentru a contracara inflația și slăbirea rublei, pe fondul sancțiunilor internaționale din cauza războiului dus în Ucraina, potrivit AFP.
„Ne așteptăm ca rata de creștere să fie mai moderată în a doua jumătate a anului”, a recunoscut și directorul său, Elvira Nabiullina, într-o conferință de presă.
Anterior, vineri, angajații săi anunțaseră într-un comunicat de presă că, având în vedere „presiunea inflaționistă ridicată (…)” și „slăbirea rublei în această vară”, „este necesară o înăsprire suplimentară a politicii monetare”, ridicând astfel rata cheie la 13%.
Această decizie intervine la doar câteva zile după ce Vladimir Putin a declarat că nu vede „probleme insurmontabile” în privința rublei, după ce a susținut timp de un an și jumătate că multiplele sancțiuni care au afectat Rusia de la asaltul asupra Ucrainei nu au reușit să provoace daune de durată economiei rusești.

Cu toate acestea, în pofida a două majorări consecutive ale ratei dobânzii cheie de către Banca Centrală, prima la 21 iulie (de la 7,5% la 8,5%), urmată de o majorare de urgență la mijlocul lunii august, la 12%, moneda națională rămâne la niveluri foarte scăzute în raport cu dolarul și euro.

Cheltuieli uriașe pentru invazia Ucrainei
Rusia a cheltuit 167 de miliarde de dolari pentru invazia la scară largă, iar ucrainenii au distrus echipamente ruseşti în valoare de aproximativ 34 de miliarde de dolari până la 24 august, potrivit Forbes Ucraina, pe baza datelor publicate de Statul Major General al

Forţelor Armate ale Ucrainei

Această cifră nu include cheltuielile de apărare ale Rusiei care nu sunt legate de război şi nici pierderile economice ale Rusiei ca urmare a multiplelor sancţiuni internaţionale.

Cele mai mari cheltuieli se îndreaptă către aprovizionarea armatei, care costă 51,3 miliarde de dolari. Salariile militarilor costă 35,1 miliarde de dolari, iar despăgubirile acordate familiilor celor căzuţi la datorie – 21 miliarde de dolari, scrie kyivindependent.com.

După ce rubla s-a depreciat în raport cu valutele străine, cheltuielile bugetare per soldat au scăzut semnificativ, de la 200 de dolari pe zi la 120 de dolari pe zi, potrivit Forbes.

Potrivit Reuters, Rusia a cheltuit aproape 5.600 de miliarde de ruble pentru apărare în prima jumătate a anului 2023, ceea ce depăşeşte deja întregul buget federal de apărare al Rusiei planificat pentru 2023.

Moscova a fost nevoită să dubleze bugetul apărării la aproape 10.000 de miliarde de ruble (105 miliarde de dolari) sau o treime din întregul buget 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#rubla #depreciere #razboi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la începutul invaziei pe scară largă în Ucraina, armata rusă a lansat mai mult de 10.000 de rachete și peste 13.000 de drone de diferite tipuri asupra teritoriului ucrainean. Potrivit unui calcul al „Radio Liberty”, costul total al muniției utilizate pentru distrugerea Ucrainei a depășit 18 miliarde de dolari.

Aceste estimări se bazează pe date publice și opinii ale experților, însă, așa cum subliniază publicația, o mare parte a informațiilor despre atacuri sunt clasificate, ceea ce sugerează că cheltuielile reale ar putea fi chiar mai mari.

Până în februarie 2024, cheltuielile totale ale Rusiei pentru echipamente, întreținerea și desfășurarea trupelor pentru agresiunea militară împotriva Ucrainei au ajuns la aproximativ 211 miliarde de dolari, conform Reuters, citând datele Pentagonului. În plus, între 2024 și 2027, Moscova intenționează să aloce 1,3 trilioane de ruble pentru reconstrucția teritoriilor ocupate ale Ucrainei, distruse de armata rusă, potrivit unui proiect de buget federal. Această sumă este de 22 de ori mai mare decât cheltuielile pentru dezvoltarea regiunii Caucazul de Nord în aceleași perioade.

În proiectul de buget pentru 2025, cheltuielile pentru „apărare națională” sunt semnificativ mărite, urmând să ajungă la un record de 13,2 trilioane de ruble, cu 22% mai mult decât în 2024 și aproape dublu față de 2023. Cheltuielile militare vor reprezenta 6,3% din PIB și vor constitui 32,5% din toate cheltuielile bugetare, un nivel nemaiîntâlnit din perioada sovietică.

În paralel cu majorarea cheltuielilor militare, proiectul de buget pentru 2025 include creșteri semnificative ale tarifelor pentru serviciile publice. Energia electrică va deveni cu 12,6% mai scumpă, gazul cu 10,3%, iar costurile totale pentru utilități vor crește cu 11,9%, dublu față de nivelul inițial al indexării. De asemenea, în 2024, tarifele pentru transportul feroviar de pasageri vor crește cu 11,6%.

În același timp, infrastructura țării continuă să se deterioreze rapid. Ministerul rus al Construcțiilor estimează că gradul de uzură al conductelor este critic, 60% din acestea necesitând înlocuire. Conform datelor Fundației pentru reforme în sectorul locuințelor și utilităților, uzura ajunge la 70%. Stațiile de epurare din Rusia au un grad mediu de uzură de 80%, iar în unele regiuni acesta ajunge la 90%, a declarat anul trecut Sergey Kolunov, membru al comitetului Dumei de Stat pentru construcții și locuințe.