Putin afirmă că economia rusă este „stabilă”. Rubla îl contrazice, iar UE propune noi sancțiuni

Președintele rus, Vladimir Putin, a declarat că economia Rusiei a rezistat la „presiuni externe fără precedent” din partea Occidentului, potrivit Sky News.

Într-o intervenție video la o reuniune axată pe proiectul de buget federal pentru 2024-2026, Putin a descris situația economică din țară ca fiind „stabilă și echilibrată” și a lăudat rezistența economiei ruse, potrivit CNN.

Liderul rus a declarat că PIB-ul țării a atins ultimul nivel înregistrat în 2021, iar guvernul este acum pregătit să creeze condiții pentru „o dezvoltare stabilă și pe termen lung”.
Ce sancțiuni rusești sunt deja în vigoare?
De la invazia Ucrainei din 24 februarie 2022, UE a convenit asupra a 11 pachete de sancțiuni împotriva Rusiei.

Acestea sunt sub formă de sancțiuni economice, sancțiuni individuale și măsuri privind vizele.

Săptămâna trecută, SUA au impus, de asemenea, sancțiuni suplimentare pentru peste 150 de persoane și entități în legătură cu invazia Rusiei ăn Ucraina.

Sancțiunile din partea Occidentului au fost impuse pentru prima dată în speranța că vor zădărnici în mod eficient abilitățile Rusiei de a continua războiul.

Însă, datorită rezervelor de gaz și petrol ale Rusiei, economia țării a reușit să facă față furtunii.

Propunerea de interzicere a diamantelor și a combustibililor

Astăzi, Polonia a propus ca noile sancțiuni ale UE împotriva Rusiei să includă o interdicție asupra diamantelor rusești și a gazului lichefiat (GPL).

Aceasta a declarat că ar trebui aplicate sancțiuni individuale companiei rusești de diamante Alrosa, despre care Polonia spune că „a sprijinit forțele militare ruse și eforturile de război ale Rusiei în Ucraina, atât direct, cât și indirect, timp de mulți ani”.

În plus, pentru a păstra integritatea și transparența pieței GPL și pentru a evita denaturarea concurenței, Polonia a sugerat ca UE să nu mai cumpere combustibilul din Rusia.

GPL-ul este utilizat drept combustibil într-o serie de moduri, inclusiv la sobe (încălzit/gătit), vehicule și în industrie.
Slăbirea rublei și majorarea dobânzii cheie
Banca Centrală a Rusiei (BCR) a anunțat vineri că majorează dobânda sa cheie de la 12% la 13%, a treia majorare consecutivă în mai puțin de două luni, pentru a contracara inflația și slăbirea rublei, pe fondul sancțiunilor internaționale din cauza războiului dus în Ucraina, potrivit AFP.
„Ne așteptăm ca rata de creștere să fie mai moderată în a doua jumătate a anului”, a recunoscut și directorul său, Elvira Nabiullina, într-o conferință de presă.
Anterior, vineri, angajații săi anunțaseră într-un comunicat de presă că, având în vedere „presiunea inflaționistă ridicată (…)” și „slăbirea rublei în această vară”, „este necesară o înăsprire suplimentară a politicii monetare”, ridicând astfel rata cheie la 13%.
Această decizie intervine la doar câteva zile după ce Vladimir Putin a declarat că nu vede „probleme insurmontabile” în privința rublei, după ce a susținut timp de un an și jumătate că multiplele sancțiuni care au afectat Rusia de la asaltul asupra Ucrainei nu au reușit să provoace daune de durată economiei rusești.

Cu toate acestea, în pofida a două majorări consecutive ale ratei dobânzii cheie de către Banca Centrală, prima la 21 iulie (de la 7,5% la 8,5%), urmată de o majorare de urgență la mijlocul lunii august, la 12%, moneda națională rămâne la niveluri foarte scăzute în raport cu dolarul și euro.

Cheltuieli uriașe pentru invazia Ucrainei
Rusia a cheltuit 167 de miliarde de dolari pentru invazia la scară largă, iar ucrainenii au distrus echipamente ruseşti în valoare de aproximativ 34 de miliarde de dolari până la 24 august, potrivit Forbes Ucraina, pe baza datelor publicate de Statul Major General al

Forţelor Armate ale Ucrainei

Această cifră nu include cheltuielile de apărare ale Rusiei care nu sunt legate de război şi nici pierderile economice ale Rusiei ca urmare a multiplelor sancţiuni internaţionale.

Cele mai mari cheltuieli se îndreaptă către aprovizionarea armatei, care costă 51,3 miliarde de dolari. Salariile militarilor costă 35,1 miliarde de dolari, iar despăgubirile acordate familiilor celor căzuţi la datorie – 21 miliarde de dolari, scrie kyivindependent.com.

După ce rubla s-a depreciat în raport cu valutele străine, cheltuielile bugetare per soldat au scăzut semnificativ, de la 200 de dolari pe zi la 120 de dolari pe zi, potrivit Forbes.

Potrivit Reuters, Rusia a cheltuit aproape 5.600 de miliarde de ruble pentru apărare în prima jumătate a anului 2023, ceea ce depăşeşte deja întregul buget federal de apărare al Rusiei planificat pentru 2023.

Moscova a fost nevoită să dubleze bugetul apărării la aproape 10.000 de miliarde de ruble (105 miliarde de dolari) sau o treime din întregul buget 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#rubla #depreciere #razboi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.