Putin amenință, din nou, Occidentul. „Crăciunul de anul viitor va fi mult mai greu de suportat”

Vladimir Putin nu a avut încredere nici în propria armată pentru a discuta planul pentru invazia Ucrainei. În plus, liderul de la Kremlin nu a discutat nici cu Dmitri Pesko sau Serghei Lavrov, Președintele rus a numit pe altcinvea pentru a se ocupa de planul de război.

Vladimir Putin a discutat despre declanșarea războiului din Ucraina de când a început doar cu generalii aflați pe front. Președintele rus nu a ascultat nici de sfaturile purtătorului său de cuvând, Dmitri Peskov, sau de Serghei Lavrov, ministrul de externe rus. Un videoclip care a apărut pe una dintre cele mai importante platforme de propagandă ale Moscovei din Vestul Europei a prezentat viața unei familii din ultimii trei ani. Crăciunul de anul trecut a fost pentru ei unul de poveste, dar cel din 2022 este caracterizat de mai multe lipsuri. Oamenii sunt nevoiți să obțină curent electric prin metode neconvenționale pentru că nu au energie.

Mai mult decât atât, acel clip se termină cu un avertisment pentru toate statele din Occident. „Crăciunul de anul viitor va fi mult mai greu de suportat, dacă Europa continuă să susțină eforturile de război ale Ucrainei”. Din cauza conflictului militar și rușii au probleme economice. Vicepremierul rus Alexander Novak a spus că Rusia ar alege să reducă producția de petrol și nu să plafoneze prețul precum a cerut Uniunea Europeană. „La începutul noului an, s-ar putea să reducem producția cu 500 până la 700.000 de barili pe zi. Asta înseamnă aproximativ 5-7% pentru noi. E o cantitate mică, dar există acest risc”.

Moscova vrea să finanțeze războiul din banii rușilor

În plus, au început să apară tot mai multe zvonuri în Rusia că guvernul are de gând să transforme depozitele bancare ale cetățenilor în obligațiuni de stat. Moscova vrea să ia această decizie pentru a putea finanța conflictul armat din Ucraina. În acest context, analiștii militari au spus că este posibil ca mulți ruși să își retragă banii din bănci.

În tot acest timp luptele continuă în estul Ucrainei, iar locuitorii din Harkov nu vor să își părăsească casele în prag de Sărbători. Ei pot fi în orice moment ținta bombardamnetele. În plus, cei care nu au căldură în locuințele lor pot să se refugizeze în corturi încălzite care au fost puse la dispoziție de autorități. Un bărbat din Harkov a mărturisit că „Unii oameni au deja încălzire, dar la mine în casă nu e căldură. Din păcate, încălzirea nu o să mai meargă până la sfârșitul iernii”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#craciun #amenintare #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.