Putin amenință, din nou, Occidentul. „Crăciunul de anul viitor va fi mult mai greu de suportat”

Vladimir Putin nu a avut încredere nici în propria armată pentru a discuta planul pentru invazia Ucrainei. În plus, liderul de la Kremlin nu a discutat nici cu Dmitri Pesko sau Serghei Lavrov, Președintele rus a numit pe altcinvea pentru a se ocupa de planul de război.

Vladimir Putin a discutat despre declanșarea războiului din Ucraina de când a început doar cu generalii aflați pe front. Președintele rus nu a ascultat nici de sfaturile purtătorului său de cuvând, Dmitri Peskov, sau de Serghei Lavrov, ministrul de externe rus. Un videoclip care a apărut pe una dintre cele mai importante platforme de propagandă ale Moscovei din Vestul Europei a prezentat viața unei familii din ultimii trei ani. Crăciunul de anul trecut a fost pentru ei unul de poveste, dar cel din 2022 este caracterizat de mai multe lipsuri. Oamenii sunt nevoiți să obțină curent electric prin metode neconvenționale pentru că nu au energie.

Mai mult decât atât, acel clip se termină cu un avertisment pentru toate statele din Occident. „Crăciunul de anul viitor va fi mult mai greu de suportat, dacă Europa continuă să susțină eforturile de război ale Ucrainei”. Din cauza conflictului militar și rușii au probleme economice. Vicepremierul rus Alexander Novak a spus că Rusia ar alege să reducă producția de petrol și nu să plafoneze prețul precum a cerut Uniunea Europeană. „La începutul noului an, s-ar putea să reducem producția cu 500 până la 700.000 de barili pe zi. Asta înseamnă aproximativ 5-7% pentru noi. E o cantitate mică, dar există acest risc”.

Moscova vrea să finanțeze războiul din banii rușilor

În plus, au început să apară tot mai multe zvonuri în Rusia că guvernul are de gând să transforme depozitele bancare ale cetățenilor în obligațiuni de stat. Moscova vrea să ia această decizie pentru a putea finanța conflictul armat din Ucraina. În acest context, analiștii militari au spus că este posibil ca mulți ruși să își retragă banii din bănci.

În tot acest timp luptele continuă în estul Ucrainei, iar locuitorii din Harkov nu vor să își părăsească casele în prag de Sărbători. Ei pot fi în orice moment ținta bombardamnetele. În plus, cei care nu au căldură în locuințele lor pot să se refugizeze în corturi încălzite care au fost puse la dispoziție de autorități. Un bărbat din Harkov a mărturisit că „Unii oameni au deja încălzire, dar la mine în casă nu e căldură. Din păcate, încălzirea nu o să mai meargă până la sfârșitul iernii”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#craciun #amenintare #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Energiei a răspuns întrebărilor BANI.MD cu privire la licitația pentru noile centrale de cogenerare ale Termoelectrica (PIESACET-2), în contextul diferenței de peste 36 milioane euro dintre prețul estimat (81 mil. euro) și ofertele rămase în cursă (111,5–114 mil. euro). Instituția precizează că evaluarea ofertelor este în derulare „strict în conformitate cu Regulamentul de achiziții al Băncii Mondiale”, iar rezultatele vor fi publicate de UCIPE imediat ce vor fi disponibile.

Ministerul afirmă că, având în vedere că proiectul este finanțat dintr-un împrumut al Băncii Mondiale, toate etapele – inclusiv verificarea tehnică și financiară, analiza eventualelor contestații și validarea concluziilor – se desfășoară sub mecanismele standard de control ale finanțatorului. În acest stadiu, diferența de preț „constituie o etapă procedurală ce necesită analiză detaliată”, iar orice ajustare a structurii proiectului sau a bugetului „se va face cu acordul și sub monitorizarea Băncii Mondiale”, ceea ce, potrivit ministerului, garantează utilizarea adecvată a fondurilor.

Referitor la solicitarea unei expertize independente pentru a verifica dacă ofertele sunt fundamentate sau umflate artificial, Ministerul Energiei arată că evaluarea este realizată de Comisia de Evaluare desemnată, conform regulilor Băncii Mondiale, „care reprezintă forma standard de expertiză aplicată tuturor proiectelor finanțate din împrumuturile sale”.

La întrebarea de ce procedura nu a fost suspendată, în condițiile în care statul „nu-și poate permite” prețurile ofertate, instituția explică faptul că procesul se desfășoară exclusiv după regulile finanțatorului: suspendarea, relansarea ori ajustarea licitației „pot fi decise doar cu acordul Băncii Mondiale”. În prezent, Raportul combinat de evaluare se află la examinare și aprobare; după validarea sa, vor fi analizate opțiunile pentru a asigura continuitatea și finalizarea eficientă a proiectului PIESACET-2.

Licitația, care face parte din proiectul PIESACET-2 — o investiție totală de 92 milioane euro, dintre care 81 milioane pentru componentele de cogenerare — a ajuns în centrul unui scandal major. Mai mulți ofertanți acuză excluderi abuzive, iar statul recunoaște oficial că nu poate susține financiar ofertele rămase în concurs. În timp ce companiile din Turcia — Iltechno și Onur Group — au înaintat oferte de 111,5 milioane și, respectiv, 114 milioane euro, bugetul proiectului rămâne neschimbat: 81 milioane euro. Diferența, de peste 36 milioane euro, ar depăși semnificativ capacitatea de finanțare a statului și a Băncii Mondiale.

În plus, descalificarea BCC Group (Azerbaidjan) și Synergy Construct (Ungaria) a ridicat suspiciuni. În cazul BCC Group, UCIPE a motivat decizia printr-o presupusă problemă la documentul Bid Security, deși compania afirmă că a respectat exact indicațiile autorităților — inclusiv valabilitatea garanției până la 25 octombrie 2025. Oferta acestora, de 75,5 milioane euro, deși nepublicată oficial, ar fi fost cu circa 36 milioane mai mică decât cele rămase în cursă.

Ministerul Energiei confirmă astfel nu doar existența unui deficit financiar, ci și presiunea asupra Guvernului de a clarifica problemele procedurale. Într-un document oficial emis pe 17 octombrie, instituția recunoaște că ofertele „depășesc semnificativ limitele bugetare” și avertizează că atribuirea contractului la prețurile actuale ar afecta stabilitatea proiectelor energetice strategice ale Republicii Moldova. Presa de specialitate estimează că un asemenea scenariu ar genera un prejudiciu bugetar de aproape 700 milioane lei.