Putin amenință, din nou, Occidentul. „Crăciunul de anul viitor va fi mult mai greu de suportat”

Vladimir Putin nu a avut încredere nici în propria armată pentru a discuta planul pentru invazia Ucrainei. În plus, liderul de la Kremlin nu a discutat nici cu Dmitri Pesko sau Serghei Lavrov, Președintele rus a numit pe altcinvea pentru a se ocupa de planul de război.

Vladimir Putin a discutat despre declanșarea războiului din Ucraina de când a început doar cu generalii aflați pe front. Președintele rus nu a ascultat nici de sfaturile purtătorului său de cuvând, Dmitri Peskov, sau de Serghei Lavrov, ministrul de externe rus. Un videoclip care a apărut pe una dintre cele mai importante platforme de propagandă ale Moscovei din Vestul Europei a prezentat viața unei familii din ultimii trei ani. Crăciunul de anul trecut a fost pentru ei unul de poveste, dar cel din 2022 este caracterizat de mai multe lipsuri. Oamenii sunt nevoiți să obțină curent electric prin metode neconvenționale pentru că nu au energie.

Mai mult decât atât, acel clip se termină cu un avertisment pentru toate statele din Occident. „Crăciunul de anul viitor va fi mult mai greu de suportat, dacă Europa continuă să susțină eforturile de război ale Ucrainei”. Din cauza conflictului militar și rușii au probleme economice. Vicepremierul rus Alexander Novak a spus că Rusia ar alege să reducă producția de petrol și nu să plafoneze prețul precum a cerut Uniunea Europeană. „La începutul noului an, s-ar putea să reducem producția cu 500 până la 700.000 de barili pe zi. Asta înseamnă aproximativ 5-7% pentru noi. E o cantitate mică, dar există acest risc”.

Moscova vrea să finanțeze războiul din banii rușilor

În plus, au început să apară tot mai multe zvonuri în Rusia că guvernul are de gând să transforme depozitele bancare ale cetățenilor în obligațiuni de stat. Moscova vrea să ia această decizie pentru a putea finanța conflictul armat din Ucraina. În acest context, analiștii militari au spus că este posibil ca mulți ruși să își retragă banii din bănci.

În tot acest timp luptele continuă în estul Ucrainei, iar locuitorii din Harkov nu vor să își părăsească casele în prag de Sărbători. Ei pot fi în orice moment ținta bombardamnetele. În plus, cei care nu au căldură în locuințele lor pot să se refugizeze în corturi încălzite care au fost puse la dispoziție de autorități. Un bărbat din Harkov a mărturisit că „Unii oameni au deja încălzire, dar la mine în casă nu e căldură. Din păcate, încălzirea nu o să mai meargă până la sfârșitul iernii”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#craciun #amenintare #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.