Putin nu mai are ca scop capturarea Kievului: Vrea teritoriile de sud şi de est ale Ucrainei.

Oficialii de rang înalt din S.U.A vorbesc despre o schimbare a tacticii ruseşti în invadarea Ucrainei.

Putin nu mai are ca scop capturarea Kievului, declară oficialii americani către publicaţia The Wall Street Journal.

Oficialii de rang înalt din S.U.A vorbesc despre o schimbare a tacticii ruseşti în invadarea Ucrainei.

Anterior, Statele Unite şi aliaţii săi au crezut că obiectivele iniţiale ale preşedintelui Putin sunt capturarea Kievului în câteva zile şi înlocuirea guvernului lui Zelenski cu un regim pro-rus.

Timp de mai bine de trei săptămâni de luptă, nu a fost posibilă implementarea acestui lucru, iar eşecul l-a determinat pe Putin să schimbe tactica.

Potrivit unei noi evaluări a intenţiilor preşedintelui rus, acesta încearcă să forţeze Kievul să accepte pretenţiile Rusiei asupra teritoriilor de sud şi de est ale Ucrainei.

„După ce a capturat atât Crimeea, cât şi teritoriile din Donbass, Rusia încearcă să ofere o „punte terestră” între partea de vest a Rusiei şi peninsula Crimeea, precum şi să extindă controlul rus asupra Donbass”, declară o sursă pentru ziar.

Dacă aceste solicitări teritoriale şi cererea de neutralitate a Ucrainei vor fi respinse, se aşteaptă ca Putin să încerce să reţină toate pământurile ocupate de trupele ruse şi va continua să lupte, spun oficialii americani”.

În acelaşi timp, Putin îşi poate extinde obiectivele militare dacă acţiunile forţelor armate ruse au mai mult succes.

„Statutul capitalei Ucrainei rămâne o întrebare deschisă şi, având în vedere rezistenţa puternică a Ucrainei, nu este clar dacă armata rusă va putea strânge suficiente trupe pentru a închide Kievul strâns şi a-l lua”, transmit oficialii ziarului.

În materialul său, Wall Street Journal notează că interpretarea lor a strategiei lui Vladimir Putin nu este rezultatul unei evaluări oficiale a comunităţii de informaţii, ci punctul de vedere al unor oficiali americani care au acces la informaţii clasificate.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Kiev #Ucraina #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.