Putin râde în hohote! G7 voia să acționeze, dar SUA au blocat planul împotriva flotei fantomă a Rusiei

Statele Unite au împiedicat Grupul celor Șapte (G7) să creeze o grupă operativă pentru combaterea flotei „fantomă” a Rusiei, folosită pentru a ocoli sancțiunile petroliere, potrivit agenției Bloomberg. Propunerea a fost înaintată de Canada, care deține președinția G7, însă SUA au respins inițiativa.

Surse citate de Bloomberg susțin că decizia Washingtonului este legată de faptul că administrația președintelui Donald Trump își reanalizează pozițiile în cadrul organizațiilor multilaterale.

Săptămâna viitoare, în Québec, va avea loc summitul miniștrilor de externe ai G7. Înaintea reuniunii, statele membre încearcă să cadă de acord asupra unei declarații comune privind securitatea maritimă. SUA insistă pentru un ton mai dur față de China și o atenuare a retoricii față de Rusia. În plus, Washingtonul a cerut eliminarea termenului „sancțiuni” și înlocuirea referinței la „capacitatea Rusiei de a continua războiul” cu „capacitatea de a obține venituri”.

Liderii europeni au discutat un plan care ar permite confiscarea tancurilor petroliere rusești din Marea Baltică, sub pretextul luptei împotriva poluării sau a pirateriei. Potrivit unor surse citate de Politico, Uniunea Europeană intenționează să utilizeze normele dreptului internațional pentru a intercepta aceste nave.

De asemenea, Danemarca a anunțat că va începe inspecții asupra tancurilor petroliere suspecte, iar 12 state nord-europene au convenit asupra verificării polițelor de asigurare ale acestor nave. În cazul refuzului de a prezenta documentele, petrolierul va fi inclus într-o bază de date, ceea ce ar putea conduce la sancțiuni.

Flota „fantomă” este compusă din tancuri petroliere vechi, folosite de Rusia pentru a evita sancțiunile occidentale impuse din cauza războiului împotriva Ucrainei. În prezent, această flotă numără peste 600 de nave, transportând aproximativ 70% din petrolul rusesc exportat pe cale maritimă.

Uniunea Europeană a avertizat de mai multe ori că utilizarea acestor nave prezintă riscuri majore de poluare. Cel puțin nouă cazuri de scurgeri de petrol au fost documentate, unele dintre ele lăsând dâre de zeci de kilometri în mare.

#fantoma #flota #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.