Putin râde în hohote! G7 voia să acționeze, dar SUA au blocat planul împotriva flotei fantomă a Rusiei

Statele Unite au împiedicat Grupul celor Șapte (G7) să creeze o grupă operativă pentru combaterea flotei „fantomă” a Rusiei, folosită pentru a ocoli sancțiunile petroliere, potrivit agenției Bloomberg. Propunerea a fost înaintată de Canada, care deține președinția G7, însă SUA au respins inițiativa.

Surse citate de Bloomberg susțin că decizia Washingtonului este legată de faptul că administrația președintelui Donald Trump își reanalizează pozițiile în cadrul organizațiilor multilaterale.

Săptămâna viitoare, în Québec, va avea loc summitul miniștrilor de externe ai G7. Înaintea reuniunii, statele membre încearcă să cadă de acord asupra unei declarații comune privind securitatea maritimă. SUA insistă pentru un ton mai dur față de China și o atenuare a retoricii față de Rusia. În plus, Washingtonul a cerut eliminarea termenului „sancțiuni” și înlocuirea referinței la „capacitatea Rusiei de a continua războiul” cu „capacitatea de a obține venituri”.

Liderii europeni au discutat un plan care ar permite confiscarea tancurilor petroliere rusești din Marea Baltică, sub pretextul luptei împotriva poluării sau a pirateriei. Potrivit unor surse citate de Politico, Uniunea Europeană intenționează să utilizeze normele dreptului internațional pentru a intercepta aceste nave.

De asemenea, Danemarca a anunțat că va începe inspecții asupra tancurilor petroliere suspecte, iar 12 state nord-europene au convenit asupra verificării polițelor de asigurare ale acestor nave. În cazul refuzului de a prezenta documentele, petrolierul va fi inclus într-o bază de date, ceea ce ar putea conduce la sancțiuni.

Flota „fantomă” este compusă din tancuri petroliere vechi, folosite de Rusia pentru a evita sancțiunile occidentale impuse din cauza războiului împotriva Ucrainei. În prezent, această flotă numără peste 600 de nave, transportând aproximativ 70% din petrolul rusesc exportat pe cale maritimă.

Uniunea Europeană a avertizat de mai multe ori că utilizarea acestor nave prezintă riscuri majore de poluare. Cel puțin nouă cazuri de scurgeri de petrol au fost documentate, unele dintre ele lăsând dâre de zeci de kilometri în mare.

#fantoma #flota #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării propune crearea Fondului Serviciului Universal, care va acoperi costurile generate de obligația de a menține servicii poștale de bază în toate localitățile țării, inclusiv acolo unde activitatea este nerentabilă. Mecanismul este prevăzut într-un proiect de modificare a Legii comunicațiilor poștale, expus pentru consultări publice și vizează în special susținerea furnizorului serviciului poștal universal – în prezent Î.S. „Poșta Moldovei”.

Potrivit notei informative, „asigurarea dreptului de acces la serviciu poștal universal (…) este o sarcină dificilă într-un mediu concurențial”, iar Poșta Moldovei „suportă pierderi semnificative din menținerea oficiilor neprofitabile în zonele rurale”. Numărul acestor oficii a crescut de la 500 în 2024 la 609 în primele nouă luni ale anului 2025, generând pierderi de circa 17 milioane de lei.

Autorii explică și efectul direct asupra tarifelor: „Pierderile generate de aceste oficii sunt acoperite din profitul altor activități comerciale ale FSPU. Acest mecanism forțează majorarea tarifelor pentru serviciile din sfera serviciului poștal universal, riscând să le facă mai scumpe și mai puțin accesibile decât cele ale furnizorilor privați, agravând situația financiară a FSPU.”

Fondul propus va fi alimentat din contribuții obligatorii ale furnizorilor de servicii poștale, de până la 1% din veniturile lor anuale. În 2024, veniturile totale ale operatorilor care ar putea contribui au fost de aproximativ 357,2 milioane de lei, ceea ce ar însemna circa 3,57 milioane de lei anual în fond. „Suficiența acestei sume (…) ar putea fi estimată numai după implementarea mecanismului de calculare”, se menționează în document. Dacă fondul nu va acoperi integral costurile, diferența ar putea fi compensată din bugetul de stat.

Proiectul introduce și reguli noi pentru piața livrării de colete, aflată în plină expansiune datorită comerțului online. De exemplu, companiile de curierat vor fi obligate să raporteze anual date despre venituri, numărul de colete procesate, angajați și subcontractanți, precum și tarifele publice practicate. Autoritatea de reglementare va putea evalua dacă anumite prețuri, mai ales la livrările transfrontaliere, sunt „nerezonabil de mari”. Totodată, comercianții vor trebui să ofere consumatorilor informații mai clare despre opțiunile și costurile de livrare.

Autorii arată că piața poștală „s-a transformat, fiind salvată de la declinul corespondenței tradiționale” prin creșterea coletelor generate de e-commerce. În același timp, în 2024 traficul poștal intern a scăzut cu 11,6%, iar cel internațional expediat – cu 63,9%.

Majoritatea prevederilor ar urma să intre în vigoare la două luni de la publicarea legii, iar mecanismele legate de Fondul Serviciului Universal – de la 1 ianuarie 2027.