Putin râde în hohote! G7 voia să acționeze, dar SUA au blocat planul împotriva flotei fantomă a Rusiei

Statele Unite au împiedicat Grupul celor Șapte (G7) să creeze o grupă operativă pentru combaterea flotei „fantomă” a Rusiei, folosită pentru a ocoli sancțiunile petroliere, potrivit agenției Bloomberg. Propunerea a fost înaintată de Canada, care deține președinția G7, însă SUA au respins inițiativa.

Surse citate de Bloomberg susțin că decizia Washingtonului este legată de faptul că administrația președintelui Donald Trump își reanalizează pozițiile în cadrul organizațiilor multilaterale.

Săptămâna viitoare, în Québec, va avea loc summitul miniștrilor de externe ai G7. Înaintea reuniunii, statele membre încearcă să cadă de acord asupra unei declarații comune privind securitatea maritimă. SUA insistă pentru un ton mai dur față de China și o atenuare a retoricii față de Rusia. În plus, Washingtonul a cerut eliminarea termenului „sancțiuni” și înlocuirea referinței la „capacitatea Rusiei de a continua războiul” cu „capacitatea de a obține venituri”.

Liderii europeni au discutat un plan care ar permite confiscarea tancurilor petroliere rusești din Marea Baltică, sub pretextul luptei împotriva poluării sau a pirateriei. Potrivit unor surse citate de Politico, Uniunea Europeană intenționează să utilizeze normele dreptului internațional pentru a intercepta aceste nave.

De asemenea, Danemarca a anunțat că va începe inspecții asupra tancurilor petroliere suspecte, iar 12 state nord-europene au convenit asupra verificării polițelor de asigurare ale acestor nave. În cazul refuzului de a prezenta documentele, petrolierul va fi inclus într-o bază de date, ceea ce ar putea conduce la sancțiuni.

Flota „fantomă” este compusă din tancuri petroliere vechi, folosite de Rusia pentru a evita sancțiunile occidentale impuse din cauza războiului împotriva Ucrainei. În prezent, această flotă numără peste 600 de nave, transportând aproximativ 70% din petrolul rusesc exportat pe cale maritimă.

Uniunea Europeană a avertizat de mai multe ori că utilizarea acestor nave prezintă riscuri majore de poluare. Cel puțin nouă cazuri de scurgeri de petrol au fost documentate, unele dintre ele lăsând dâre de zeci de kilometri în mare.

#fantoma #flota #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinta Maia Sandu a comentat scandalurile recente din spațiul public, inclusiv cazul TUCS și consumul de droguri, în cadrul conferinței de presă de după ședința Consiliului Suprem de Securitate. Șefa statului a declarat că nu are informații despre demisii la Centrul pentru Protecția și Promovarea Securității Republicii (CPPSR) în legătură cu scandalul TUX, așa cum s-a vehiculat în presă.

„Nu cred că a demisionat cineva. Eu nu sunt la curent că cineva de la SPPS ar fi plecat din cauza scandalului TUX. Știu că sunt oameni care sunt anchetați și acești oameni urmează să aștepte finalizarea procesului, iar dacă se fac vinovați, să fie sancționați. Sunt și din alte instituții publice, din păcate”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a mai precizat că subiectul nu a fost discutat în mod specific în ședința CSS de astăzi, însă a fost analizată situația privind securitatea cibernetică și măsurile necesare pentru prevenirea fraudelor digitale, inclusiv a schemelor similare cu TUCS.

„Agenția pentru Securitate Cibernetică ne-a informat că există mijloace prin care această agenție poate să sisteze activitatea unor scheme foarte repede, nu după ce are loc frauda, cum se întâmplă astăzi. În unele state europene, activitatea unor astfel de scheme poate fi oprită în jumătate de oră. Asta este una dintre soluții”, a explicat Sandu.

Dosarul „Tux” a intrat în atenția opiniei publice la începutul lunii noiembrie, când cinci persoane – inclusiv cei considerați liderii operațiunii, Antonina și Valentin Samoilă – au fost reținute pentru 72 de ore.

Potrivit investigației PCCOCS, platforma TUX ar fi funcționat ca o schemă piramidală, operând prin companii intermediare, conturi off-shore și mecanisme menite să ascundă originea banilor. Rulajul total atribuit acestei platforme în Republica Moldova este estimat la aproximativ 48 de milioane de euro, o sumă care o plasează printre cele mai mari scheme de acest gen investigate în ultimii ani.