Putin reuşeşte să ocolească sancţiunile. Rusia importă o treime din tehnologia pentru câmpul de luptă din occident

12 Ian. 2024, 06:08
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
12 Ian. 2024, 06:08 // Actual //  bani.md

Anul trecut, Rusia a obţinut cel puţin o treime din componentele critice pentru războiul din Ucraina din străinătate de la companii cu sediul în SUA şi aliaţii săi – în mare parte din cauza unor facilităţi de producţie externalizate în state care aplică controale mai slabe la export.

Rusia a reuşit în mare măsură să găsească modalităţi de a ocoli sancţiunile privind tehnologia de care are nevoie pentru a lupta în războiul împotriva Ucrainei, ceea ce înseamnă că Occidentul trebuie să eficientizeze restricţiile comerciale dacă doreşte să limiteze agresiunea lui Vladimir Putin.

Aceasta este principala concluzie a unui raport  realizat de o echipă de cercetare americano-ucraineană, care a constatat că importurile ruseşti de „bunuri pentru câmpul de luptă” sancţionate de Washington şi aliaţii săi au totalizat aproape 9 miliarde de dolari din ianuarie până în octombrie anul trecut, în scădere cu doar 10% faţă de nivelul de dinaintea invaziei asupra Ucrainei în februarie 2022, informează Politico.

Rusia are nevoie de microcipuri, senzori şi sisteme de navigaţie pentru a reface stocurile de arme, precum rachetele hipersonice Kinjal sau dronele de recunoaştere şi de atac – inclusiv dronele Shahed de fabricaţie iraniană – pentru a menţine asaltul aerian furibund asupra Ucrainei.

„Capacitatea Rusiei de a fabrica rachete şi drone pare să fi crescut în 2023”, constată studiul comun al Grupului de lucru internaţional Yermak-McFaul privind sancţiunile împotriva Rusiei şi al Institutului KSE, un think tank afiliat la Şcoala de Economie din Kiev.

Datele arată, de asemenea, rolul critic al Chinei în reţelele de aprovizionare ale Rusiei. Majoritatea bunurilor de pe listă au fost fabricate în această ţară, care s-a alăturat unui parteneriat tot mai profund cu Moscova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

04 Dec. 2025, 17:12
 // Categoria: Slider // Autor:  Grîu Tatiana
04 Dec. 2025, 17:12 // Slider //  Grîu Tatiana

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII