Putin se consultă cu „fantomele”. Lavrov: „Consilierii lui sunt Ivan cel Groaznic, Petru cel Mare şi Ecaterina cea Mare”

24 Feb. 2023, 05:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Feb. 2023, 05:45 // Actual //  bani.md

„Putin are trei consilieri”, a răspuns Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Rusie. „Ivan cel Groaznic. Petru cel Mare. Şi Ecaterina cea Mare”. Dar îl admiră şi pe Iosif Stalin, potrivit altor surse.

Era ora 1 dimineaţa, 24 februarie, anul 2022. La Kremlin, Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, a primit un apel telefonic. Se anunţa a fi unul tulburător.

Vladimir Putin a dat undă verde să invadeze Ucraina cu 100,000 de militari ruşi.

Cu doar câteva zile mai devreme, scrie Financial Times, preşedintele rus a chestionat consiliul său de securitate pentru opiniile lor cu privire la recunoaşterea a doi state separatiste în Donbas, o regiune industrială aflată în estul Ucrainei, într-o sesiune televizată îngrozitor de incomodă.

Era pentru prima dată când Lavrov era ţinut „în întuneric”, nefiind informat de Putin, ceea ce era foarte neobişnuit.

Deşi în luarea deciziilor în materie de politică externă erau confidenţi apropiaţi.

Cu această ocazie, apelul telefonic l-a făcut pe Lavrov unul dintre puţinii oameni care aveau vreo cunoştinţă despre planul operaţiunii militare speciale.

Conducerea de rang înalt a Kremlinului a aflat despre invazie doar când l-au văzut pe Putin declarând o „operaţiune militară specială” la televizor, în acea dimineaţă fatidică.

Mai târziu în acea zi, câteva zeci de oligarhi s-au adunat la Kremlin pentru o întâlnire organizată abia cu o zi înainte, conştienţi că invazia va declanşa sancţiuni occidentale care le-ar putea distruge imperiile financiare.

În timp ce aşteptau, unul dintre oligarhi l-a spionat pe Lavrov ieşind din altă întâlnire şi l-a presat pentru o explicaţie despre motivul pentru care Putin a decis să invadeze Ucraina şi să le compromită averile şi afacerile. Lavrov nu a avut niciun răspuns.

Uimit, oligarhul l-a întrebat pe Lavrov cum ar fi putut Putin să plănuiască o invazie atât de enormă într-un cerc atât de restrâns, atât de restrâns încât majoritatea înalţilor oficiali de la Kremlin, cabinetul economic al Rusiei şi elita sa de afaceri nu crezuseră nici măcar că este posibil să înceapă războiul.

„Are trei consilieri”, i-a răspuns Lavrov, potrivit oligarhului. „Ivan cel Groaznic. Petru cel Mare. Şi Ecaterina cea Mare”.

„Are trei consilieri”, i-a răspuns Lavrov, potrivit oligarhului. „Ivan cel Groaznic. Petru cel Mare. Şi Ecaterina cea Mare”.

Conform planului de invazie al lui Putin, trupele Rusiei urmau să cucerească Kievul în câteva zile printr-un blitzkrieg strălucitor, fără prea multă vărsare de sânge.

În timpul pandemiei, Putin a fost în mare parte îndepărtat de confidenţi şi a stat cu lunile în izolare,  în reşedinţa sa de la Valdai, unde s-a gândit la misiunea sa istorică de a afirma măreţia Rusiei, la fel ca Petru cel Mare.

„El crede că va fi amintit ca şi Petru cel Mare”, spune un fost înalt oficial.

Potrivit altor surse, Putin îl admiră şi pe Iosif Stalin şi este nostalgic după Uniunea Sovietică, considerând că destrămarea ei a fost cel mai mare dezastru al secolului 20.

Putin se află în aceeaşi situaţie ca cea a dictatorului nazist, Adolf Hitler, care în ultimele zile de dinainte de pierderea războiului, era într-un delir total, făcând planuri de operaţiuni cu armate imaginare şi consultându-se cu Frederick cel Mare al Prusiei, cu Otto von Bismark şi Frederick Barbarossa.

Hitler credea în ezoterism şi în planul milenar de a făuri cel de-al treilea Reich pentru 1000 ani şi că Germania era destinată să conducă lumea.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

13 Ian. 2026, 09:56
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
13 Ian. 2026, 09:56 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Alexandr Slusari, membru al Consiliului Energocom, îl acuză pe fostul consilier municipal Ruslan Verbițchi că manipulează cifrele despre tarifele la gaze și creează artificial impresia că moldovenii ar fi jefuiți cu sute de milioane de euro prin facturi umflate.

Într-o reacție pentru BANI.MD, Slusari afirmă că Verbițchi „încurcă voit structura tarifului” și atribuie greșit componentele care formează prețul final plătit de consumatori.

„28% nu este transport, ci distribuție. Oricine poate verifica acest lucru pe site-ul ANRE. Acești bani nu sunt plătiți de Energocom, ci direct de consumatori către companiile din grupul Moldovagaz. Serviciile de transport reprezintă doar 4,84%”, spune Slusari.

Potrivit acestuia, cifra de 320 de milioane de euro invocată de Verbițchi reprezintă strict costul de achiziție a gazelor de către stat și nu include nicio altă componentă obligatorie: distribuția, transportul, rezervarea capacităților, taxele ANRE și TVA.

Slusari explică mecanismul real al formării tarifului: la un preț de achiziție de 410 euro pentru mia de metri cubi, un metru cub costă aproximativ 8 lei. La acest preț se adaugă, în medie, încă circa 5 lei pentru distribuție, logistică și TVA, ceea ce duce tariful corect într-o zonă de 14,7–15 lei pe metru cub.

„Acesta este tariful pe care ANRE ar fi trebuit să îl aprobe deja. Dar ei trag de timp din cauza devierilor financiare ale Moldovagaz, despre care nu se știe nici când au apărut, nici de ce nu au fost acoperite la timp prin ajustarea tarifelor”, afirmă Slusari.

În opinia sa, adevărata problemă nu este la Energocom, ci la Moldovagaz și la modul în care ANRE a gestionat situația.

„Toată opoziția antieuropeană a tăcut. Nimeni nu protestează la ANRE, deși acolo se ține tariful artificial ridicat pentru a acoperi pierderile Moldovagaz. Tac pentru că știu cine e vinovatul și nu se poate de atacat Moldovagaz”, susține Slusari.

El mai acuză că Moldovagaz ar fi cumpărat gaz „foarte scump, posibil cu rea intenție”, iar într-un an electoral tarifele nu au fost ajustate la timp, ceea ce a generat actualele deviații financiare.

Reacția vine după ce Ruslan Verbițchi a susținut că statul a cumpărat pentru anul 2026 circa 782 de milioane de metri cubi de gaze la un preț mediu de 410 euro mia de metri cubi, pentru aproximativ 320 de milioane de euro, în timp ce populația ar urma să achite prin tarife circa 667 de milioane de euro, ceea ce ar însemna un „supraplus” de peste 300 de milioane de euro.

Slusari califică aceste calcule drept „beleberdă” și avertizează că manipularea cifrelor riscă să deturneze atenția publică de la adevărata problemă: pierderile istorice ale Moldovagaz și protecția de care aceasta ar beneficia din partea regulatorului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!