Putin se îndreaptă spre Transnistria în căutarea merelor! Rusia se confruntă cu o penurie de mere și cartofi

Rusia se confruntă în continuare cu un deficit de mere, iar producția locală trebuie intensificată, a declarat președintele Vladimir Putin în cadrul unei întâlniri cu Serghei Meniailo, liderul Republicii Osetia de Nord. În discuție, Meniailo a menționat că regiunea sa găzduiește cea mai mare livadă de meri din sudul Rusiei, cu o suprafață de 1.500 de hectare, dar a recunoscut că deficitul de mere persistă.

Situația agricolă dificilă este cauzată, în mare parte, de înghețurile din luna mai, care au redus recolta de mere din regiunile centrale și nord-vestice ale Rusiei la doar 30–40% din producția obișnuită, conform Rosselhoznadzor. Aceasta a dus deja la creșterea prețurilor, care au urcat cu 12,83% în 2024. Totodată, merele au înregistrat una dintre cele mai mari creșteri de preț, alături de lapte, smântână, carne de miel, unt și cartofi.

Pentru a limita prețurile, guvernul rus a anunțat planuri de a importa mere din Azerbaidjan, Armenia, Turcia, Serbia, China, Belarus, Transnistria și chiar Coreea de Nord. Datele oficiale arată că, în perioada ianuarie-iulie, China a devenit unul dintre principalii furnizori de mere pentru Rusia, cu o creștere de aproape trei ori față de anul precedent, exportând 22.200 de tone, scrie The Moscow Times.

În paralel, Rusia se confruntă și cu o scădere a recoltei de cartofi. Ministerul Agriculturii a raportat că producția de cartofi a scăzut cu aproape 20%, până la 7 milioane de tone, sub nivelul necesar de 8 milioane de tone pentru a acoperi consumul intern. Pentru a evita un deficit, autoritățile intenționează să importe cartofi din alte țări.

Vladimir Putin a subliniat importanța autoaprovizionării, menționând că până în 2028 Rusia ar trebui să își asigure integral necesarul de mere și a cerut ca livada să fie extinsă rapid și condițiile economice să fie îmbunătățite.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transnitria #mere #import #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.