Putin se îndreaptă spre Transnistria în căutarea merelor! Rusia se confruntă cu o penurie de mere și cartofi

Rusia se confruntă în continuare cu un deficit de mere, iar producția locală trebuie intensificată, a declarat președintele Vladimir Putin în cadrul unei întâlniri cu Serghei Meniailo, liderul Republicii Osetia de Nord. În discuție, Meniailo a menționat că regiunea sa găzduiește cea mai mare livadă de meri din sudul Rusiei, cu o suprafață de 1.500 de hectare, dar a recunoscut că deficitul de mere persistă.

Situația agricolă dificilă este cauzată, în mare parte, de înghețurile din luna mai, care au redus recolta de mere din regiunile centrale și nord-vestice ale Rusiei la doar 30–40% din producția obișnuită, conform Rosselhoznadzor. Aceasta a dus deja la creșterea prețurilor, care au urcat cu 12,83% în 2024. Totodată, merele au înregistrat una dintre cele mai mari creșteri de preț, alături de lapte, smântână, carne de miel, unt și cartofi.

Pentru a limita prețurile, guvernul rus a anunțat planuri de a importa mere din Azerbaidjan, Armenia, Turcia, Serbia, China, Belarus, Transnistria și chiar Coreea de Nord. Datele oficiale arată că, în perioada ianuarie-iulie, China a devenit unul dintre principalii furnizori de mere pentru Rusia, cu o creștere de aproape trei ori față de anul precedent, exportând 22.200 de tone, scrie The Moscow Times.

În paralel, Rusia se confruntă și cu o scădere a recoltei de cartofi. Ministerul Agriculturii a raportat că producția de cartofi a scăzut cu aproape 20%, până la 7 milioane de tone, sub nivelul necesar de 8 milioane de tone pentru a acoperi consumul intern. Pentru a evita un deficit, autoritățile intenționează să importe cartofi din alte țări.

Vladimir Putin a subliniat importanța autoaprovizionării, menționând că până în 2028 Rusia ar trebui să își asigure integral necesarul de mere și a cerut ca livada să fie extinsă rapid și condițiile economice să fie îmbunătățite.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transnitria #mere #import #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.