Putin turbă de furie. Moldovenii i-au trântit ușa în nas

24 Iun. 2022, 14:01
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Iun. 2022, 14:01 // Actual //  bani.md

Propaganda Kremlinului nu mai ajunge la moldoveni, din cauza legislației adoptate de Chișinău, iar Vladimir Putin este furios. Ministrul său de externe, Serghei Lavrov, a ieșit public cu o declarație foarte agresivă la adresa autorităților din fosta republică sovietică, aflată anterior zeci de ani sub ocupația Moscovei.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat în cadrul unui interviu pentru televiziunea din Belarus că autoritățile moldovenești se plasează pe poziții anti-ruse și vor să anuleze spritul rus existent.

Șeful diplomației ruse și-a exprimat regretul pentru interdicția difuzării programelor informative și analitice din Federația Rusă.

Serghei Lavrov a făcut referi și la Ucraina remarcând că autoritățile de la Kiev, în încercarea lor de a își consolida suveranitatea au desființat „tot ce este rusesc acolo”.

Republica Moldova, comparată cu Ucraina

“Din nefericire, autoritățile de la Chișinău încearcă să ia exemplul Kievului și se încearcă a întreprinde o anulare aspritului rusesc existent. Președintele moldovean a semnat o lege prin care se spune că nu vor mai fi știri din Rusia în Moldova. Este trist,” a declarat diplomatul rus.

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a promulgat, la data de 19 iunie, Legea securității informaționale, care prevede interzicerea știrilor și emisiunilor analitice din Federația Rusă, inclusiv după expirarea stării de urgenţă instituite în urma agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.

Lavrov, nemulțumit că propaganda lui Putin nu mai ajunge la moldoveni

Șefa Consiliului Audiovizualului din Republica Moldova, Liliana Vițu, a afirmat că legea va sancționa propaganda mult mai dur. Astfel, prin această legeeste instituită  noțiunea de dezinformare și se instituie un nou prag de sancțiuni pentru cei care nu produc conținut local.

„Consiliul Audiovizualului obține prerogativa de a suspenda dreptul la publicitate. În cazul dezinformării va exista dreptul de a suspenda licența până la 7 zile, iar acest lucru se poate întâmpla și în perioada electorală, perioadă foarte importantă, când asistăm la o abundență de dezinformare”, a precizat Vițu.

Potrivit legii promulgate de instituția prezidențială,  50% din conținutul străin difuzat de posturile TV vor reveni țărilor UE, SUA și statelor care au ratificat Convenția privind Televiziunea Transfrontalieră.

Opoziția parlamentară, Partidul Socialiștilor și Partidul Șor, au considerat că prevederile conținute de această lege „instituie cenzura”.

21 Apr. 2026, 20:17
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Apr. 2026, 20:17 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor
Președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură, Serghei Ivanov, a criticat modul în care este finanțat sectorul agricol. El afirmă că, în pofida laudelor venite din partea autorităților, agricultura rămâne subfinanțată și tot mai dependentă de credite.

„Nu avem ce ascunde. Se spune că sectorul bancar stă foarte bine la creditarea agriculturii și că există creștere. Este adevărat, s-au creditat mai mulți agricultori, dar per total asta înseamnă că povara datoriilor crește în spate”, a declarat Ivanov.

Potrivit acestuia, creșterea creditării nu reflectă dezvoltarea sectorului, ci dimpotrivă, indică o decapitalizare a agriculturii, fermierii fiind nevoiți să apeleze tot mai mult la bani împrumutați.

Ivanov atrage atenția că agricultura primește doar 5% din totalul creditelor din economie, în condițiile în care generează aproximativ 45% din exporturile Republicii Moldova.
„Practic, motorul economiei noastre stă în doar 5% din creditare. Este o rușine”, a subliniat acesta.

Un alt aspect îngrijorător, spune oficialul, este lipsa de transparență privind volumul finanțărilor din zona microcreditării, unde dobânzile sunt mult mai mari.

În același timp, datele prezentate pentru anul 2025 arată că peste 400 de agricultori au înregistrat întârzieri la plata creditelor de peste 60 de zile, ceea ce îi plasează într-o categorie de risc ridicat și le reduce semnificativ accesul la finanțare bancară.

„În momentul în care există întârzieri de peste 60 de zile, agricultorul nu mai este considerat fiabil. Băncile fie nu îl mai creditează, fie o fac cu costuri mari. În aceste condiții, oamenii sunt împinși spre microfinanțare, unde dobânzile sunt de câteva ori mai mari”, a explicat Ivanov.

În opinia sa, această situație generează pierderi nu doar pentru fermieri, ci și pentru stat, care ratează venituri importante din economie.
„Este o situație foarte critică și sperăm să fie conștientizată la nivel de decizie”, a conchis președintele Comisiei agricultură.