Putin, umilit de omul lui Zelenski: Ce anume îi poate împiedica pe ruși să exporte cereale

Podolyak a descris remarcile Rusiei drept „neașteptate” și „nefondate”

Potrivit consilierului, este vorba despre o nouă încercare a autorităților ruse de a obţine prin şantaj ridicarea sancțiunilor impuse Moscovei.

„Şantajul energetic, nuclear, în domeniul migrației sau cerealelor și orice alte forme de șantaj direct apar periodic în retorica publică a primelor persoane din Federația Rusă atunci când ceva nu merge în mod clar conform planului și trebuie să oprească prin frică Ucraina și comunitatea internațională. Prin urmare, declarațiile de miercuri despre încetarea ”acordului cerealelor” sunt total nefondate, dar, în același timp, absolut previzibile, fiindcă nu există deloc o bază obiectivă pentru astfel de acțiuni sau declarații”, a declarat Podoliak.

Acesta a subliniat că Ucraina, precum și mediatorii Turcia și ONU, respectă cu strictețe obligațiile pe care și le-au asumat în cadrul „inițiativei cerealelor”.

„Afirmațiile potrivit cărora Rusia nu își poate scoate produsele par destul de ciudate, având în vedere că flota rusă este cea care controlează Marea Neagră. Adică ce anume îi poate împiedica pe ruși să exporte cereale și să-și îndeplinească obligațiile, în afară de ei înșiși? Este o întrebare retorică” – a mai remarcat Mihailo Podoliak.

Moscova nu este fericită

Mai mulți oficiali ruși de rang înalt, inclusiv ministrul de Externe Serghei Lavrov, au declarat în ultimele 24 de ore că Moscova nu este mulțumită de termenii acordului și că Occidentul nu își îndeplinește obligațiile. Moscova afirmă că i s-a promis eliminarea unor sancțiuni logistice care le perturbă propriile exporturi de produse agricole și îngrășăminte, în schimbul slăbirii blocadei militare asupra porturilor din sud ale Ucrainei pentru a permite mărfurilor alimentare să părăsească porturile sale.

Ministrul de Externe a subliniat că nu a văzut niciun pas din partea Occidentului pentru a atenua situația.

„De fiecare dată, aceste încercări/afirmații absolut previzibile par mai mult decât îndoielnice: în primul rând, Europa și Statele Unite au subliniat în mod repetat că sancțiunile nu se aplică unor produse alimentare specifice. În al doilea rând, țările beneficiare nu au niciun fel de întrebări pentru Ucraina, care îndeplinește acordurile la maximum, dar sunt întrebări către Rusia, care, sub orice pretext, sabotează livrările”, a mai spus Podoliak, potrivit rador.ro.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.