În acest scenariu, Il-80 este conceput pentru a deveni centrul de comandă itinerant al preşedintelui rus. Acesta este plin de tehnologie, dar detaliile specifice sunt secrete de stat ruseşti, scrie Reuters.
Liderul de la Kremlin, în vârstă de 69 de ani, a comparat în repetate rânduri războiul din Ucraina cu provocarea cu care s-a confruntat Uniunea Sovietică atunci când naziştii lui Adolf Hitler au invadat-o în 1941.
„Încercarea de a linişti agresorul în ajunul Marelui Război Patriotic s-a dovedit a fi o greşeală care a costat scump poporul nostru”, a declarat Putin pe 24 februarie, când a anunţat ceea ce a numit o operaţiune militară specială în Ucraina. „Nu vom face o astfel de greşeală a doua oară, nu avem dreptul”.
Putin prezintă războiul din Ucraina ca pe o bătălie pentru a-i proteja pe vorbitorii de limbă rusă de acolo de persecuţiile naziştilor şi pentru a se apăra de ceea ce el numeşte ameninţarea americană la adresa Rusiei reprezentată de extinderea NATO. Ucraina şi Occidentul resping afirmaţia de fascism ca fiind un nonsens şi spun că Putin duce un război de agresiune neprovocat.
Alături de înfrângerea din 1812 a împăratului francez Napoleon Bonaparte, înfrângerea Germaniei naziste este cel mai venerat triumf militar al ruşilor, deşi ambele invazii catastrofale dinspre vest au lăsat Rusia profund sensibilă în privinţa graniţelor sale.
Invazia Rusiei a ucis mii de oameni şi a strămutat aproape 10 milioane de persoane. De asemenea, a lăsat Rusia în ghearele unor sancţiuni occidentale dure şi a stârnit temeri legate de o confruntare mai amplă între Rusia şi Statele Unite – de departe cele mai mari puteri nucleare ale lumii.
În urmă cu mai puţin de două decenii, preşedintele american George W. Bush s-a alăturat lui Putin la festivităţile de 9 mai de la Moscova. Anul acesta nu a fost invitat niciun lider occidental, a precizat Kremlinul.
Statele Unite şi aliaţii săi au intensificat livrările de arme către Ucraina, iar Putin s-a confruntat cu apeluri din partea unora dintre militarii ruşi de a dezlănţui o mai mare putere de foc asupra Ucrainei, au declarat pentru Reuters două surse apropiate forţelor armate. Moscova a declarat Occidentului că livrările sale de arme sunt ţinte legitime.
Înaintea datei de 9 mai, la Moscova şi în capitalele occidentale au circulat speculaţii potrivit cărora Putin pregătea un fel de anunţ special privind Ucraina, poate o declaraţie de război directă sau chiar o mobilizare naţională.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins miercuri aceste sugestii, calificându-le drept „prostii”.
Kremlinul nu a răspuns la solicitările de comentarii cu privire la ceea ce ar putea spune Putin în discursul său, care va fi rostit de la tribuna din Piaţa Roşie, în faţa Mausoleului lui Vladimir Lenin.
Anul trecut, Putin a atacat excepţionalismul occidental şi ceea ce a spus el că este creşterea neonazismului şi a rusofobiei – tendinţe la care a revenit din nou şi din nou atunci când a abordat problema Ucrainei.
