R. Hasan, CEO SmartBill: Noi ne dorim sa le facem viata mai simpla contabililor, să automatizăm ce poate fi automatizat

Rețeaua, chatbot-ul Bill, integrarea cu diverși parteneri din zona de e-commerce și o campanie de promovare a plății cu cardul direct de pe factură, reprezintă o parte dintre proiectele pe care SmartBill, programul de gestiune și facturare cu peste 50.000 de clienți în cloud, le-a implementat de la startul pandemiei. Radu Hasan, CEO și cofondator al business-ului, a vorbit într-un interviu acordat wall-street.ro despre suma la care s-a ridicat această investiție, obiectivele pentru anii următori și inovația pe care a adus-o în România.

Pandemia a avut un efect de accelerare a lansărilor pentru SmartBill, Hasan menționând că întreaga echipă a încercat încă de la startul ei să fie cât se poate de prezentă și de ajutor pentru antreprenori.

”Am lansat în toată această perioadă diverse proiecte și funcționalități care au vizat susținerea mediului de business din România. Cred că este datoria antreprenorilor să se ajute unii pe ceilalți, să colaboreze, mai ales în astfel de situații dificile și fără precedent”, precizează Radu Hasan, într-un interviu acordat wall-street.ro.

Investițiile derulate de la startul pandemiei până în prezent în dezvoltarea produselor s-au ridicat la 1,5 milioane de euro, iar obiectivul SmartBill pentru anul in curs este de a atinge o cifră de afaceri de 4,5 milioane de euro.

”Am ajuns la peste 50.000 de utilizatori ai modulelor de Facturare și Gestiune și acest număr este în continuă creștere. SmartBill Conta este cel mai nou produs din suita de cloud și țintim ca până la finalul acestui an să fie utilizat de cel puțin 1.000 de firme de contabilitate. Obiectivele pentru finalul lui 2022 ar fi de 65.000 de utilizatori de facturare și gestiune și 2.000 de firme de contabilitate”, precizează Radu Hasan.

Cofondatorul Smartbill descrie scopul business-ului ca fiind unul simplu, acela de a se concentra pe automatizarea sigură și susținută a operațiunilor de business pentru a le face viața mai ușoară antreprenorilor.

”Chiar dacă pandemia a grăbit anumite proiecte și ne-a impulsionat să gândim unele noi și pe care poate nu le-am fi dezvoltat în condiții normale, cu siguranță rămânem fideli scopului nostru”, precizează Hasan.

Una dintre soluțiile care contribuie la transformarea digitală a unui business și a cărei utilizare a fost impulsionată de SmartBill prin lansarea unei campanii împreună cu Visa este plata cu cardul direct de pe factură.

”Opțiunea plății cu cardul direct de pe factură exista deja, însă consideram că era necesară impulsionarea utilizării funcționalității, având în vedere avantajele nete pe care aceasta le aduce antreprenorilor, mai ales în acest context, încă incert: de exemplu, în relația dintre SmartBill și clienții nostri, 80% dintre facturile cu buton de plată sunt achitate în aceeași zi, ceea ce reprezintă un procentaj foarte ridicat și asigură un flux de numerar stabil”, explică Radu Hasan.

Radu Hasan descrie procesul de inovare într-o țară precum România, aflată pe locul 26 din 28 în Indicele economiei și societății digitale(DESI), ca fiind ”palpitant, surprinzător, dificil”, punctând o calitate esențială pe care consideră că o au antreprenorii români.

”Noi ne dorim sa le facem viata mai simpla contabililor, să automatizăm ce poate fi automatizat, pentru a elimina astfel munca manuală si repetitivă, păstrând și sporind însă siguranța operațiunilor contabile și implicit a relației dintre antreprenori și stat. Practic, ne dorim ca orice contabil care utilizeaza SmartBill Conta să poată câștiga timp valoros pe care să-l poată utiliza mai eficient și productiv”, precizează Hasan.

Radu Hasan a co-fondat SmartBill în 2007, împreună cu Ioana Hasan și Mircea Căpățînă, iar produsul s-a transformat rapid în cel mai utilizat ecosistem de business în cloud pentru IMM-urile din România (facturare, gestiune stocuri, POS, contabilitate). SmartBill a fost achiziționat în urmă cu doi ani de gigantul VISMA. Radu este activ și ca business angel, mândru tată de gemeni și voluntar implicat în comunitatea socială din Sibiu.

#SmartBill #Radu Hasan #automatizare #afacere #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia din stânga Nistrului a traversat în anul 2025 cea mai profundă criză economică și socială din ultimele cel puțin două decenii și jumătate, afirmă Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”. Declarațiile au fost făcute vineri, 6 februarie 2026, în cadrul emisiunii Analize economice cu Veaceslav Ioniță, unde analistul a prezentat date care indică o prăbușire simultană a principalilor indicatori macroeconomici, fără precedent în istoria recentă a regiunii.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, PIB-ul pe cap de locuitor a înregistrat în 2025 o scădere dramatică pe malul stâng al Nistrului. Dacă pe malul drept PIB-ul a ajuns la 8,4 mii de dolari per capita, pe malul stâng acesta s-a situat la doar 3,8 mii de dolari, diferența crescând la 2,2 ori, față de 1,9 ori în 2024. Estimările arată că economia de pe malul drept a încheiat anul 2025 cu o creștere de 2,7%, în timp ce pe malul stâng s-a consemnat o contracție de cel puțin 18%, cea mai mare din ultimii 25 de ani. Comparativ cu anul 2010, PIB-ul regiunii este mai mic cu 13%, situația fiind mai gravă decât acum 15 ani, în pofida faptului că regiunea a trecut deja prin trei crize economice majore.

Industria, pilonul de bază al economiei din stânga Nistrului, a suferit cea mai mare prăbușire din istorie, susține economistul. Producția industrială estimată pentru 2025 este de aproximativ 12 miliarde de lei, în scădere cu peste 30% într-un singur an, cea mai abruptă cădere de la începutul industrializării regiunii. În prezent, industria funcționează la circa 75% din nivelul anului 1989, iar structura economiei rămâne extrem de vulnerabilă, în condițiile în care aproximativ 60% din activitate depinde direct de gazul din Federația Rusă, în special prin sectorul energetic și metalurgic.

Diferențele dintre cele două maluri ale Nistrului s-au accentuat și la capitolul venituri ale populației. În 2025, salariul mediu lunar pe malul drept este estimat la cel puțin 15.700 de lei, în timp ce pe malul stâng acesta a ajuns la doar 7.800 de lei, de două ori mai mic. Dacă în urmă cu zece ani salariile din stânga Nistrului erau comparabile sau chiar mai mari, în prezent decalajul s-a adâncit semnificativ: veniturile au crescut cu peste 10 mii de lei pe malul drept, față de doar 1.300 de lei pe malul stâng.

Situația pensionarilor este descrisă de analist drept alarmantă. Pensia medie lunară pe malul drept a ajuns în 2025 la 4.200 de lei, în timp ce pe malul stâng este sub 1.900 de lei, de 2,2 ori mai mică. În ultimul an, pensiile reale au crescut cu 2,5% pe malul drept, dar au scăzut cu 8,9% pe malul stâng. Comparativ cu acum zece ani, pensionarii din stânga Nistrului trăiesc mai prost, iar nivelul real de trai este similar celui de acum 25 de ani.

Creșterea prețurilor a erodat suplimentar puterea de cumpărare. În 2025, inflația a fost de 14,7% pe malul stâng și de 7% pe malul drept. Pe termen lung, în ultimii 25 de ani, prețurile din stânga Nistrului au crescut de 11,1 ori, față de 6,7 ori pe malul drept, în pofida avantajelor legate de costurile mai mici la energie și servicii.

Exporturile au atins, la rândul lor, un minim istoric. În 2025, volumul exporturilor din stânga Nistrului a coborât la 436 de milioane de dolari, cel mai mic nivel din ultimii 20 de ani. Totodată, structura exporturilor s-a schimbat radical: aproximativ 70% din livrările externe au fost direcționate către malul drept, România și alte state ale Uniunii Europene, în timp ce exporturile către Federația Rusă s-au redus la doar 25 de milioane de dolari.

„Stânga Nistrului a intrat în 2025 în cea mai profundă criză economică și socială din ultimii cel puțin 25 de ani. Industria s-a prăbușit, PIB-ul a scăzut dramatic, exporturile sunt la minim istoric, iar populația – atât salariații, cât și pensionarii – trăiește mai prost decât în urmă cu un deceniu. Este o situație extrem de complicată, fără precedent pentru regiune”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.