R. Hasan, CEO SmartBill: Noi ne dorim sa le facem viata mai simpla contabililor, să automatizăm ce poate fi automatizat

Rețeaua, chatbot-ul Bill, integrarea cu diverși parteneri din zona de e-commerce și o campanie de promovare a plății cu cardul direct de pe factură, reprezintă o parte dintre proiectele pe care SmartBill, programul de gestiune și facturare cu peste 50.000 de clienți în cloud, le-a implementat de la startul pandemiei. Radu Hasan, CEO și cofondator al business-ului, a vorbit într-un interviu acordat wall-street.ro despre suma la care s-a ridicat această investiție, obiectivele pentru anii următori și inovația pe care a adus-o în România.

Pandemia a avut un efect de accelerare a lansărilor pentru SmartBill, Hasan menționând că întreaga echipă a încercat încă de la startul ei să fie cât se poate de prezentă și de ajutor pentru antreprenori.

”Am lansat în toată această perioadă diverse proiecte și funcționalități care au vizat susținerea mediului de business din România. Cred că este datoria antreprenorilor să se ajute unii pe ceilalți, să colaboreze, mai ales în astfel de situații dificile și fără precedent”, precizează Radu Hasan, într-un interviu acordat wall-street.ro.

Investițiile derulate de la startul pandemiei până în prezent în dezvoltarea produselor s-au ridicat la 1,5 milioane de euro, iar obiectivul SmartBill pentru anul in curs este de a atinge o cifră de afaceri de 4,5 milioane de euro.

”Am ajuns la peste 50.000 de utilizatori ai modulelor de Facturare și Gestiune și acest număr este în continuă creștere. SmartBill Conta este cel mai nou produs din suita de cloud și țintim ca până la finalul acestui an să fie utilizat de cel puțin 1.000 de firme de contabilitate. Obiectivele pentru finalul lui 2022 ar fi de 65.000 de utilizatori de facturare și gestiune și 2.000 de firme de contabilitate”, precizează Radu Hasan.

Cofondatorul Smartbill descrie scopul business-ului ca fiind unul simplu, acela de a se concentra pe automatizarea sigură și susținută a operațiunilor de business pentru a le face viața mai ușoară antreprenorilor.

”Chiar dacă pandemia a grăbit anumite proiecte și ne-a impulsionat să gândim unele noi și pe care poate nu le-am fi dezvoltat în condiții normale, cu siguranță rămânem fideli scopului nostru”, precizează Hasan.

Una dintre soluțiile care contribuie la transformarea digitală a unui business și a cărei utilizare a fost impulsionată de SmartBill prin lansarea unei campanii împreună cu Visa este plata cu cardul direct de pe factură.

”Opțiunea plății cu cardul direct de pe factură exista deja, însă consideram că era necesară impulsionarea utilizării funcționalității, având în vedere avantajele nete pe care aceasta le aduce antreprenorilor, mai ales în acest context, încă incert: de exemplu, în relația dintre SmartBill și clienții nostri, 80% dintre facturile cu buton de plată sunt achitate în aceeași zi, ceea ce reprezintă un procentaj foarte ridicat și asigură un flux de numerar stabil”, explică Radu Hasan.

Radu Hasan descrie procesul de inovare într-o țară precum România, aflată pe locul 26 din 28 în Indicele economiei și societății digitale(DESI), ca fiind ”palpitant, surprinzător, dificil”, punctând o calitate esențială pe care consideră că o au antreprenorii români.

”Noi ne dorim sa le facem viata mai simpla contabililor, să automatizăm ce poate fi automatizat, pentru a elimina astfel munca manuală si repetitivă, păstrând și sporind însă siguranța operațiunilor contabile și implicit a relației dintre antreprenori și stat. Practic, ne dorim ca orice contabil care utilizeaza SmartBill Conta să poată câștiga timp valoros pe care să-l poată utiliza mai eficient și productiv”, precizează Hasan.

Radu Hasan a co-fondat SmartBill în 2007, împreună cu Ioana Hasan și Mircea Căpățînă, iar produsul s-a transformat rapid în cel mai utilizat ecosistem de business în cloud pentru IMM-urile din România (facturare, gestiune stocuri, POS, contabilitate). SmartBill a fost achiziționat în urmă cu doi ani de gigantul VISMA. Radu este activ și ca business angel, mândru tată de gemeni și voluntar implicat în comunitatea socială din Sibiu.

#SmartBill #Radu Hasan #automatizare #afacere #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața farmaceutică din Republica Moldova a ajuns, în perioada ianuarie–septembrie 2025, la valoarea de 204,39 milioane de euro, în creștere cu 5,5% față de aceeași perioadă a anului precedent, arată raportul publicat de Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (AMDM). În același timp, volumul fizic al pieței a crescut cu 4,6%, ajungând la 74,51 milioane de cutii de medicamente.

Importurile continuă să domine piața farmaceutică, reprezentând 93% din valoarea totală, în timp ce medicamentele produse local acoperă doar 7% din piață. În volum (cutii), producția autohtonă deține circa 15%, confirmând o consolidare lentă, dar constantă a sectorului intern.

Raportul AMDM arată și care sunt cele mai importate medicamente (după denumirea comună internațională – DCI). În total, primele 10 poziții însumează peste 27 milioane de euro în 9 luni: Dapagliflozinum – 4,72 milioane euro, Ibuprofenum – 3,81 milioane euro, Rivaroxabanum – 3,12 milioane euro, Rosuvastatinum – 2,91 milioane euro, Sulodexidum – 2,49 milioane euro, Pancreatinum – 2,39 milioane euro, Emicizumabum – 2,28 milioane euro, Ceftriaxonum – 2,25 milioane euro, Medicament homeopat – 2,18 milioane euro și Acidum acetylsalicylicum – 2,09 milioane euro.

Pe partea de importuri, Germania, România, Slovenia, Ungaria și Turcia sunt principalele țări furnizoare, cumulând peste 88 milioane euro. Totodată, piața este tot mai orientată către tratamente moderne și medicamente folosite în bolile cronice, ceea ce se reflectă în structura topului DCI.

În privința companiilor farma, clasamentul este dominat de giganți internaționali precum KRKA, Gedeon Richter, Berlin-Chemie, GlaxoSmithKline și AstraZeneca. Pe segmentul local, Balkan Pharmaceuticals rămâne liderul absolut, cu vânzări de 9,7 milioane euro în nouă luni. Distribuția rămâne puternic concentrată: primele trei companii – Dita Estfarm, RihPanGalFarma și Tetis International – controlează aproximativ 80% din importuri.