R. Hasan, CEO SmartBill: Noi ne dorim sa le facem viata mai simpla contabililor, să automatizăm ce poate fi automatizat

Rețeaua, chatbot-ul Bill, integrarea cu diverși parteneri din zona de e-commerce și o campanie de promovare a plății cu cardul direct de pe factură, reprezintă o parte dintre proiectele pe care SmartBill, programul de gestiune și facturare cu peste 50.000 de clienți în cloud, le-a implementat de la startul pandemiei. Radu Hasan, CEO și cofondator al business-ului, a vorbit într-un interviu acordat wall-street.ro despre suma la care s-a ridicat această investiție, obiectivele pentru anii următori și inovația pe care a adus-o în România.

Pandemia a avut un efect de accelerare a lansărilor pentru SmartBill, Hasan menționând că întreaga echipă a încercat încă de la startul ei să fie cât se poate de prezentă și de ajutor pentru antreprenori.

”Am lansat în toată această perioadă diverse proiecte și funcționalități care au vizat susținerea mediului de business din România. Cred că este datoria antreprenorilor să se ajute unii pe ceilalți, să colaboreze, mai ales în astfel de situații dificile și fără precedent”, precizează Radu Hasan, într-un interviu acordat wall-street.ro.

Investițiile derulate de la startul pandemiei până în prezent în dezvoltarea produselor s-au ridicat la 1,5 milioane de euro, iar obiectivul SmartBill pentru anul in curs este de a atinge o cifră de afaceri de 4,5 milioane de euro.

”Am ajuns la peste 50.000 de utilizatori ai modulelor de Facturare și Gestiune și acest număr este în continuă creștere. SmartBill Conta este cel mai nou produs din suita de cloud și țintim ca până la finalul acestui an să fie utilizat de cel puțin 1.000 de firme de contabilitate. Obiectivele pentru finalul lui 2022 ar fi de 65.000 de utilizatori de facturare și gestiune și 2.000 de firme de contabilitate”, precizează Radu Hasan.

Cofondatorul Smartbill descrie scopul business-ului ca fiind unul simplu, acela de a se concentra pe automatizarea sigură și susținută a operațiunilor de business pentru a le face viața mai ușoară antreprenorilor.

”Chiar dacă pandemia a grăbit anumite proiecte și ne-a impulsionat să gândim unele noi și pe care poate nu le-am fi dezvoltat în condiții normale, cu siguranță rămânem fideli scopului nostru”, precizează Hasan.

Una dintre soluțiile care contribuie la transformarea digitală a unui business și a cărei utilizare a fost impulsionată de SmartBill prin lansarea unei campanii împreună cu Visa este plata cu cardul direct de pe factură.

”Opțiunea plății cu cardul direct de pe factură exista deja, însă consideram că era necesară impulsionarea utilizării funcționalității, având în vedere avantajele nete pe care aceasta le aduce antreprenorilor, mai ales în acest context, încă incert: de exemplu, în relația dintre SmartBill și clienții nostri, 80% dintre facturile cu buton de plată sunt achitate în aceeași zi, ceea ce reprezintă un procentaj foarte ridicat și asigură un flux de numerar stabil”, explică Radu Hasan.

Radu Hasan descrie procesul de inovare într-o țară precum România, aflată pe locul 26 din 28 în Indicele economiei și societății digitale(DESI), ca fiind ”palpitant, surprinzător, dificil”, punctând o calitate esențială pe care consideră că o au antreprenorii români.

”Noi ne dorim sa le facem viata mai simpla contabililor, să automatizăm ce poate fi automatizat, pentru a elimina astfel munca manuală si repetitivă, păstrând și sporind însă siguranța operațiunilor contabile și implicit a relației dintre antreprenori și stat. Practic, ne dorim ca orice contabil care utilizeaza SmartBill Conta să poată câștiga timp valoros pe care să-l poată utiliza mai eficient și productiv”, precizează Hasan.

Radu Hasan a co-fondat SmartBill în 2007, împreună cu Ioana Hasan și Mircea Căpățînă, iar produsul s-a transformat rapid în cel mai utilizat ecosistem de business în cloud pentru IMM-urile din România (facturare, gestiune stocuri, POS, contabilitate). SmartBill a fost achiziționat în urmă cu doi ani de gigantul VISMA. Radu este activ și ca business angel, mândru tată de gemeni și voluntar implicat în comunitatea socială din Sibiu.

#SmartBill #Radu Hasan #automatizare #afacere #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova traversează o perioadă de vulnerabilitate economică structurală, în care modelul bazat pe consum și remitențe este „epuizat”, iar riscurile demografice, fiscale și energetice se amplifică, potrivit concluziilor prezentate de economistul Veaceslav Ioniță (IDIS „Viitorul”) în cadrul studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova”.

După criza din 2008, investițiile străine directe s-au menținut la un ritm redus, descurajate de incertitudinea politică, de războiul din Ucraina și de creșterea costurilor energetice.

„Ritmul scăzut al ISD compromite modernizarea industrială și crearea de locuri de muncă. Moldova trebuie să devină un spațiu investițional predictibil”, se arată în raportul lui Ioniță

Economistul atenționează că datoria de stat a crescut vertiginos, alimentată de deficite bugetare cronice și de cheltuieli neacoperite de venituri reale.
Ioniță recomandă „disciplină bugetară și diversificarea surselor interne de finanțare”, subliniind că povara datoriei limitează capacitatea Guvernului de a investi în domenii strategice

Remitențele continuă să reprezinte 12–16% din PIB, însă ele sunt folosite preponderent pentru consum, nu investiții.

„Remitențele au redus sărăcia, dar au creat o dependență periculoasă. Fără politici care să le canalizeze spre dezvoltare, ele devin un colac de salvare temporar”, arată studiul

Moldova rămâne blocată într-o economie cu valoare adăugată scăzută, dominată de agricultură și comerț, în timp ce forța de muncă calificată migrează masiv.
Ioniță estimează că, fără investiții în tehnologii și educație tehnică, țara riscă să rămână „în capcana veniturilor mici”

Peste un sfert din economie funcționează în zona gri, afectând bugetul public și protecția socială. Totodată, șomajul în rândul tinerilor (15–24 ani) rămâne peste media națională, mai ales în mediul rural.

Raportul cere simplificarea reglementărilor pentru micile afaceri, digitalizarea controalelor și programe de ucenicie pentru tineri

În 2024, Moldova a pierdut 33.000 de locuri de muncă, în special în agricultură. Depopularea rurală și migrația subminează coeziunea socială.
Economistul propune stimularea ocupării rurale și modernizarea agriculturii pentru a menține forța de muncă în țară

Chișinăul concentrează 60% din PIB-ul național și 90% din valoarea locuințelor noi, în timp ce mediul rural rămâne tot mai sărac. În plus, costurile la energie s-au triplat în ultimii ani, accentuând vulnerabilitățile gospodăriilor.

„Fără investiții în eficiență energetică și sprijin pentru consumatorii vulnerabili, inegalitatea socială va exploda”, avertizează Ioniță

Structura exporturilor se degradează: Moldova exportă din nou materie primă în loc de produse finite. Industria alimentară și cea de procesare se află în declin.
Raportul cere reindustrializarea agroalimentară și sprijin pentru procesatorii locali, avertizând că pierderea valorii adăugate interne „subminează economia pe termen lung”.