Radu Albot a făcut surpriza primului tur Australian Open, depășind tenismanul nr. 13 mondial. De cine va da în turul doi

Tenismanul moldovean Radu Albot a făcut surpriza primului tur al turneului Australian Open 2021, depășindu-l pe spaniolul Roberto Bautista Agut. Partea surprinzătoare e că cel mai bun tenisman moldovean, actualmente clasat pe poziția 85 în clasamentul ATP și cea mai bună poziție ocupată vreodată – 39, l-a depășit pe spaniolul actualmente plasat pe poziția 113 și cea mai bună poziție ocupată vreodată – 9. Astfel, Albot s-a calificat în turul doi.

„Astăzi am reușit calificarea în al doilea tur la Australian Open 2021, după ce l-am învins pe titratul spaniol Roberto Bautista Agut (nr. 13 mondial), scor – 6-7 6-0 6-4 7-6”, a scris Radu Albot pe pagina sa de Facebook.

În turul doi, care se va desfășura pe 11 februarie, Radu Albot îl va întâlni pe reprezentantul țării gazde, australianul Christopher O’Connell, care la fel a făcut una dintre surprizele primului tur.

O’Connell este actualmente plasat pe poziția 121 în clasamentul ATP, iar cea mai bună poziție ocupată de acesta a fost 111. În primul tur acesta l-a depășit de germanul Jan-Lennard Struff, plasat pe poziția 37 și cea mai bună clasare 29

#Radu Albot #Tenis #ATP

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.