Raport KPMG: Franța, țara cu cea mai dură lege antitutun, rămâne cea mai mare piață de țigări ilicite din UE

Aproape una din 10 țigări consumate în Uniunea Europeană este de proveniență ilicită. Cel puțin asta arată datele raportului KPMG din 2024, potrivit căruia, în regiune au fost consumate 38,9 miliarde de țigări ilicite, ceea ce reprezintă 9,2% din consumul total – cel mai mare nivel înregistrat din 2015. Impactul economic este semnificativ: până la 14,9 miliarde de euro pierduți din venituri fiscale la nivelul statelor membre, într-un context marcat de presiuni bugetare și instabilitate economică în mai multe țări europene, transmite infomarket.md.

Raportul KPMG mai arată că această creștere a fost determinată în mare parte de Franța, care continuă să fie cea mai mare piață de țigări ilicite din Europa. Aceasta înregistrează 18,7 miliarde de țigări ilicite consumate anul trecut, echivalentul a 37,6% din consumul total de țigări din țară. Dintre acestea, aproape 7,8 miliarde de țigări erau contrafăcute.

Și în Țările de Jos volumul țigărilor ilicite a crescut cu 1,1 miliarde de unități, mai mult decât dublu față de anul precedent, ajungând să reprezinte 17,9% din consumul total de țigări. Dacă aceste produse ar fi fost achiziționate legal, statul francez ar fi încasat suplimentar 9,4 miliarde de euro, iar cel olandez aproape 900 de milioane de euro.

„Comerțul ilicit cu tutun amenință economia europeană, sănătatea publică, siguranța și stabilitatea socială. În prezent, piețele cu taxe și prețuri ridicate, precum Franța și Țările de Jos, sunt afectate în mod special de țigări importate ilegal și contrafăcute. Impactul socio-economic masiv al acestui fenomen afectează colectarea de taxe, crearea de locuri de muncă și activitatea întreprinderilor legale. Totodată, disponibilitatea țigărilor ieftine și nereglementate subminează eforturile de reducere a fumatului și tranziția către un viitor fără fum”, a declarat Christos Harpantidis, Vicepreședinte Senior pentru Afaceri Externe al Philip Morris International.

Mai multe țări europene au demonstrat deja că fenomenul poate fi controlat prin măsuri coerente și bine aplicate. Bulgaria, Grecia, Italia și Portugalia, iar în afara Uniunii Europene, Ucraina, au înregistrat progrese remarcabile în combaterea comerțului ilicit cu produse din tutun. De exemplu, Grecia, în 2024 a raportat cea mai mare scădere a consumului de țigări ilicite din ultimii zece ani, cu 6,2 puncte procentuale, ajungând până la 17,5%.

„Regimurile fiscale previzibile și sprijinul ferm pentru acțiunile autorităților locale s-au dovedit a fi eficiente. Alte țări din regiune ar trebui să urmeze acest exemplu, pentru a recăpăta controlul asupra acestui fenomen periculos. Aceasta este direcția corectă dacă ne dorim cu adevărat să combatem comerțul ilicit cu tutun în Europa, un fenomen care afectează economiile continentului, subminează competitivitatea și creșterea economică și creează teren fertil pentru alte activități infracționale. Cetățenii nu-și mai pot permite pierderea unor venituri bugetare esențiale, într-un moment critic pentru Europa, când aceste resurse ar trebui investite în domenii-cheie precum apărarea, securitatea internă și programele sociale”, a declarat Massimo Andolina, Președintele Regiunii Europene a PMI.

În cele 38 de țări europene incluse în studiul KPMG, în 2024, au fost consumate 52,2 miliarde de țigări ilicite, ceea ce reprezintă 10% din consumul total. Pierderile din venituri fiscale sunt estimate la 19,4 miliarde de euro.

#tutun #raport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.