Rata record rămâne la 21%. Banca Centrală a Rusiei ține economia în regim de șoc

Banca Centrală a Rusiei a anunțat vineri, 25 aprilie, că păstrează neschimbată rata-cheie de dobândă la nivelul record de 21%, unde se află deja de jumătate de an, din octombrie 2024. Este a patra decizie consecutivă de acest fel, iar autoritatea monetară avertizează că nu se întrevede o reducere a dobânzii în viitorul apropiat.

În prognoza sa actualizată, banca a restrâns intervalul estimat pentru rata medie din 2025 la 19,5–21,5%, de la 19–22%, semnalând că o reducere este posibilă, dar nu garantată. De altfel, instituția a evitat să vorbească explicit despre orice ajustare viitoare a ratei și a subliniat că va menține o politică monetară severă pentru a readuce inflația la ținta dorită abia în 2026.

„Aceasta înseamnă un perioadă îndelungată de politică monetară restrictivă. Deciziile viitoare vor depinde de ritmul și durabilitatea scăderii inflației și a așteptărilor inflaționiste”, a explicat banca centrală.

Inflația anuală a fost estimată la 10,3% la 21 aprilie, în ușoară scădere față de trimestrele anterioare. În primul trimestru din 2025, prețurile au crescut cu o medie anualizată de 8,3%, în scădere de la 12,9% în ultimul trimestru al lui 2024 – o dinamică atribuită politicii monetare dure.

Totuși, așteptările inflaționiste ale populației, mediului de afaceri și investitorilor rămân ridicate și stabile, ceea ce împiedică relaxarea rapidă a politicii monetare. Banca a precizat că, în evaluarea politicii sale, se concentrează mai degrabă pe așteptări decât pe rata efectivă a inflației – astfel, doar o scădere a acestor așteptări ar permite reducerea dobânzilor fără a relaxa în realitate condițiile monetare.

În ciuda unei ușoare scăderi a dobânzilor la depozite, economisirea rămâne ridicată, iar creditarea începe să se tempereze – ceea ce ar putea contribui la reducerea presiunii inflaționiste. Cu toate acestea, Banca Centrală își menține prognoza de inflație între 7–8% pentru finalul anului 2025.

Economia rusă continuă să fie supraîncălzită, cu un consum intern stimulat de creșterea veniturilor și cheltuielile bugetare, în timp ce oferta rămâne constrânsă. Analize recente indică faptul că cererea depășește oferta cu 13–14%, ceea ce sporește riscul de inflație suplimentară, în ciuda încetinirii economiei și a unei tentative de revenire la o creștere mai echilibrată.

#dobinda #economie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenția Internațională pentru Energie, Fatih Birol, avertizează că Europa ar putea rămâne fără combustibil pentru avioane în doar șase săptămâni, în contextul blocajului din Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume.

Într-un interviu acordat Associated Press, oficialul a descris situația drept „cea mai mare criză energetică pe care am întâmpinat-o vreodată”.

Avertismentul vine pe fondul tensiunilor care au dus la blocarea transporturilor de petrol și gaze prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce riscă să genereze efecte economice în lanț. „Cu cât durează mai mult, cu atât va fi mai rău pentru creșterea economică și pentru inflația din întreaga lume”, a spus Birol, menționând că impactul se va resimți rapid prin scumpiri. „Prețuri mai mari la benzină, prețuri mai mari la gaze, prețuri ridicate la electricitate”, a adăugat acesta.

Potrivit șefului AIE, impactul nu va fi uniform, unele state fiind mai vulnerabile decât altele, în special cele dependente de importurile energetice din Orientul Mijlociu. „Unele state vor fi lovite mult mai puternic decât altele”, a precizat el, indicând că țările din Asia ar putea fi primele afectate.

În același timp, oficialul a subliniat că statele în curs de dezvoltare vor suporta cele mai dure consecințe. „Țările care vor suferi cel mai mult nu vor fi cele ale căror voci se aud cel mai des. Vor fi în principal țările în curs de dezvoltare”, a explicat Birol, menționând că efectele vor ajunge ulterior și în economiile occidentale. „Apoi va veni rândul Europei și al Americilor”, a spus acesta.

Unul dintre cele mai îngrijorătoare scenarii vizează transportul aerian european, în condițiile în care lipsa combustibilului ar putea duce la perturbări directe ale zborurilor. „În curând vom auzi că unele zboruri din orașul A către orașul B ar putea fi anulate din cauza lipsei de combustibil pentru avioane”, a avertizat directorul AIE.

Fatih Birol a criticat și intenția Iranului de a introduce taxe pentru tranzitarea Strâmtorii Ormuz, avertizând că un astfel de sistem ar putea crea un precedent periculos la nivel global. „Dacă schimbăm asta o dată, ar putea fi dificil să revenim la situația inițială”, a spus el, menționând riscul extinderii unui astfel de model și asupra altor rute maritime strategice.

În final, șeful Agenției Internaționale pentru Energie a pledat pentru menținerea fluxurilor energetice fără restricții. „Mi-aș dori ca fluxul de petrol să se desfășoare necondiționat, de la punctul A la punctul B”, a concluzionat acesta.