Rata record rămâne la 21%. Banca Centrală a Rusiei ține economia în regim de șoc

Banca Centrală a Rusiei a anunțat vineri, 25 aprilie, că păstrează neschimbată rata-cheie de dobândă la nivelul record de 21%, unde se află deja de jumătate de an, din octombrie 2024. Este a patra decizie consecutivă de acest fel, iar autoritatea monetară avertizează că nu se întrevede o reducere a dobânzii în viitorul apropiat.

În prognoza sa actualizată, banca a restrâns intervalul estimat pentru rata medie din 2025 la 19,5–21,5%, de la 19–22%, semnalând că o reducere este posibilă, dar nu garantată. De altfel, instituția a evitat să vorbească explicit despre orice ajustare viitoare a ratei și a subliniat că va menține o politică monetară severă pentru a readuce inflația la ținta dorită abia în 2026.

„Aceasta înseamnă un perioadă îndelungată de politică monetară restrictivă. Deciziile viitoare vor depinde de ritmul și durabilitatea scăderii inflației și a așteptărilor inflaționiste”, a explicat banca centrală.

Inflația anuală a fost estimată la 10,3% la 21 aprilie, în ușoară scădere față de trimestrele anterioare. În primul trimestru din 2025, prețurile au crescut cu o medie anualizată de 8,3%, în scădere de la 12,9% în ultimul trimestru al lui 2024 – o dinamică atribuită politicii monetare dure.

Totuși, așteptările inflaționiste ale populației, mediului de afaceri și investitorilor rămân ridicate și stabile, ceea ce împiedică relaxarea rapidă a politicii monetare. Banca a precizat că, în evaluarea politicii sale, se concentrează mai degrabă pe așteptări decât pe rata efectivă a inflației – astfel, doar o scădere a acestor așteptări ar permite reducerea dobânzilor fără a relaxa în realitate condițiile monetare.

În ciuda unei ușoare scăderi a dobânzilor la depozite, economisirea rămâne ridicată, iar creditarea începe să se tempereze – ceea ce ar putea contribui la reducerea presiunii inflaționiste. Cu toate acestea, Banca Centrală își menține prognoza de inflație între 7–8% pentru finalul anului 2025.

Economia rusă continuă să fie supraîncălzită, cu un consum intern stimulat de creșterea veniturilor și cheltuielile bugetare, în timp ce oferta rămâne constrânsă. Analize recente indică faptul că cererea depășește oferta cu 13–14%, ceea ce sporește riscul de inflație suplimentară, în ciuda încetinirii economiei și a unei tentative de revenire la o creștere mai echilibrată.

#dobinda #economie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.