Război pentru activele Lukoil! Un gigant din Abu Dhabi sfidează Moscova și se înscrie în cursa globală

International Holding Company (IHC), una dintre cele mai mari companii de investiții din Orientul Mijlociu, a notificat oficial Departamentul Trezoreriei SUA că este interesată să preia activele internaționale ale Lukoil, gigantul petrolier rus aflat sub sancțiuni.

Confirmarea intenției de achiziție a venit chiar din partea IHC, conglomerat controlat de un membru important al familiei conducătoare din Emiratele Arabe Unite. Într-un răspuns transmis agenției Reuters, compania a admis că și-a exprimat interesul față de activele străine ale Lukoil, fără a oferi însă detalii suplimentare despre potențialul plan de preluare.

Mișcarea plasează IHC în competiție directă cu giganți ai industriei petroliere precum ExxonMobil și Chevron, dar și cu fondul american de investiții Carlyle, care analizează la rândul lor oportunitatea de a prelua o parte dintre operațiunile Lukoil din afara Rusiei.

Activele internaționale ale companiei ruse au devenit disponibile după ce autoritățile americane au impus sancțiuni asupra grupului și au blocat o ofertă anterioară venită din partea traderului elvețian Gunvor. Potențialii cumpărători au termen până la 13 decembrie pentru a iniția discuții cu Lukoil, însă anumite tranzacții vor necesita avizul direct al Trezoreriei SUA.

În contextul intensificării presiunilor asupra Moscovei, Washingtonul a sancționat recent atât Rosneft, cât și Lukoil. Decizia afectează operațiunile petroliere ale companiei ruse în afara țării, care reprezintă aproximativ 0,5% din producția globală de petrol.

Portofoliul internațional al Lukoil include trei rafinării în Europa, printre care Petrotel din România și instalația de la Burgas, Bulgaria, precum și participații în zăcăminte petroliere din Kazahstan, Uzbekistan, Irak, Mexic, Ghana, Egipt, Emiratele Arabe Unite și Nigeria. Compania operează, de asemenea, sute de stații de alimentare în lume, inclusiv în Republica Moldova.

International Holding Company este cel mai mare emitent de pe bursa din Abu Dhabi, cu investiții masive în sănătate, energie, agricultură, imobiliare și minerit, și o prezență extinsă pe piețele din SUA, India, America Latină și Africa.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#ihc #sanctiuni. sua #Lukoil #active

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.