Războiul comercial escaladează! Beijingul impune taxe Americii

China a impus tarife de 10% pe importurile de petrol și echipamente agricole, precum și tarife de 15% pe importurile de cărbune și gaze naturale lichefiate (GNL) din SUA. Decizia a fost anunțată de Comitetul pentru tarifare și clasificare din cadrul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze, ca răspuns la intrarea în vigoare, astăzi, 4 februarie, a unei taxe de 10% impuse de SUA pe mărfurile din China.

„Introducerea unilaterală de tarife de către partea americană încalcă grav regulile Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) și nu doar că nu contribuie la soluționarea propriilor probleme, dar subminează și cooperarea economică și comercială normală dintre China și SUA”, se arată în comunicatul comitetului.

La 1 februarie, președintele SUA, Donald Trump, a semnat un decret privind introducerea de taxe pe mărfurile din Mexic, Canada și China, explicând decizia prin necesitatea combaterii migrației ilegale și contrabandei, inclusiv a fentanilului, un narcotic sintetic provenit din China. Ulterior, Trump a acceptat să amâne cu o lună taxele pentru mărfurile din Mexic și Canada.

China a anunțat că intenționează să depună o plângere la OMC împotriva acțiunilor SUA. Ministerul chinez de Externe a subliniat că țara are una dintre cele mai stricte politici de combatere a drogurilor, iar problema răspândirii fentanilului este una internă a SUA.

Donald Trump a declarat recent că intenționează să discute cu președintele Chinei, Xi Jinping, „în următoarele 24 de ore” pentru a negocia amânarea aplicării taxelor de 10%. „Dacă nu vom putea ajunge la un acord cu China, tarifele vor fi foarte, foarte mari”, a avertizat președintele american.

Exporturile Chinei către SUA depășesc anual 400 de miliarde de dolari. Multe dintre mărfurile chinezești sunt deja supuse unor taxe de 10% sau 25%. În același timp, China cumpără de la alte țări, inclusiv SUA, mult mai puține mărfuri decât exportă. În 2024, excedentul comercial al Chinei a atins aproape 1 trilion de dolari, marcând cel mai mare surplus comercial al unei țări din ultimul secol, potrivit The New York Times.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#taxe #china #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria externă brută a Republicii Moldova a ajuns la 11,6 miliarde de dolari SUA la finele trimestrului III 2025 și a înregistrat o majorare de 12,4% față de începutul anului, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei în raportul privind Balanța de plăți

Majorarea, echivalentă cu 1,28 miliarde USD, a fost determinată atât de creșterea datoriei externe private, cu 725,6 milioane USD, cât și de avansul datoriei externe publice, cu 552,8 milioane USD. În consecință, raportul dintre datoria externă și Produsul Intern Brut s-a majorat cu 2,2 puncte procentuale, până la 58,9% din PIB.

Potrivit BNM, datoria externă pe termen lung continuă să dețină cea mai mare pondere în total, respectiv 73,9%, chiar dacă aceasta a crescut într-un ritm mai lent, de 9,6%, comparativ cu finele anului 2024. În același timp, datoria externă pe termen scurt a înregistrat un avans mult mai rapid, de 21,1%, ajungând să reprezinte 26,1% din totalul datoriei externe brute

La nivel structural, datoria externă publică a atins 4,87 miliarde USD, ceea ce reprezintă 42% din totalul datoriei externe, în ușoară creștere față de sfârșitul anului trecut. Aproape întreaga datorie publică externă este pe termen lung și constă, în principal, din împrumuturi și alocări de Drepturi Speciale de Tragere.

În pofida creșterii accelerate a datoriei, BNM subliniază că finanțarea externă rămâne relativ avantajoasă, costurile fiind menținute la niveluri reduse. Rata medie trimestrială implicită a dobânzii la datoria externă sub formă de împrumuturi și alocări de DST a coborât la 0,5%, un nivel considerat istoric scăzut.

Totodată, datele arată o diminuare de aproape trei ori a ratei de reînnoire a finanțării, ceea ce indică o reducere a atragerii de noi împrumuturi și o creștere a efortului de deservire a datoriei existente. În acest context, scadența medie implicită a datoriei externe pe termen lung a fost estimată la 7,3 ani, în ipoteza menținerii nivelului actual al rambursărilor.

Principalii creditori externi ai statului rămân Fondul Monetar Internațional și Grupul Băncii Mondiale, urmați de Comisia Europeană, Banca Europeană pentru Investiții și BERD, ceea ce confirmă dependența finanțării publice de instituțiile financiare internaționale.