Războiul comercial escaladează! Beijingul impune taxe Americii

China a impus tarife de 10% pe importurile de petrol și echipamente agricole, precum și tarife de 15% pe importurile de cărbune și gaze naturale lichefiate (GNL) din SUA. Decizia a fost anunțată de Comitetul pentru tarifare și clasificare din cadrul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze, ca răspuns la intrarea în vigoare, astăzi, 4 februarie, a unei taxe de 10% impuse de SUA pe mărfurile din China.

„Introducerea unilaterală de tarife de către partea americană încalcă grav regulile Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) și nu doar că nu contribuie la soluționarea propriilor probleme, dar subminează și cooperarea economică și comercială normală dintre China și SUA”, se arată în comunicatul comitetului.

La 1 februarie, președintele SUA, Donald Trump, a semnat un decret privind introducerea de taxe pe mărfurile din Mexic, Canada și China, explicând decizia prin necesitatea combaterii migrației ilegale și contrabandei, inclusiv a fentanilului, un narcotic sintetic provenit din China. Ulterior, Trump a acceptat să amâne cu o lună taxele pentru mărfurile din Mexic și Canada.

China a anunțat că intenționează să depună o plângere la OMC împotriva acțiunilor SUA. Ministerul chinez de Externe a subliniat că țara are una dintre cele mai stricte politici de combatere a drogurilor, iar problema răspândirii fentanilului este una internă a SUA.

Donald Trump a declarat recent că intenționează să discute cu președintele Chinei, Xi Jinping, „în următoarele 24 de ore” pentru a negocia amânarea aplicării taxelor de 10%. „Dacă nu vom putea ajunge la un acord cu China, tarifele vor fi foarte, foarte mari”, a avertizat președintele american.

Exporturile Chinei către SUA depășesc anual 400 de miliarde de dolari. Multe dintre mărfurile chinezești sunt deja supuse unor taxe de 10% sau 25%. În același timp, China cumpără de la alte țări, inclusiv SUA, mult mai puține mărfuri decât exportă. În 2024, excedentul comercial al Chinei a atins aproape 1 trilion de dolari, marcând cel mai mare surplus comercial al unei țări din ultimul secol, potrivit The New York Times.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#taxe #china #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.