Războiul din Ucraina aruncă Europa de Est într-o profundă criză economică şi politică

25 Mart. 2022, 04:12
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Mart. 2022, 04:12 // Actual //  bani.md

Cele mai mari două economii ale Europei au în faţă perspectiva unei intensificări accentuate a presiunilor inflaţioniste, dublate de noi pro­ble­me de aprovizionare, din cauza in­vadării Ucrainei de Rusia, im­pac­tul urmând să se amplifice în urmă­toarele luni, relatează Bloomberg.

Activitatea de business din Germania şi Franţa a fost susţinută de sectorul serviciilor după relaxarea restricţiilor împotriva Covid-19, însă în condiţiile în care producătorii resimt din plin impactul războiului, am­bele economii sunt pe o traiec­to­rie nesigură, relevă un sondaj rea­lizat de S&P Global în rândul mana­gerilor de achiziţii din companii.

„Sectorul manufacturier începe deja să apese asupra creşterii generale din cauza expunerii mai mari faţă de perturbările lanţurilor de apro­vizionare şi scăderii cererii la export în urma războiului din Ucraina şi sancţiunilor impuse Rusiei“, arată Phil Smith, economist la S&P Global.

În Franţa, mediul dificil ar putea duce la o perioadă de stagflaţie, potrivit lui Joe Hayes, economist la S&P Global.

Economia zonei euro ca întreg este puternic afectată de creşterea dra­matică a inflaţiei şi noile pro­ble­me apărute la nivelul lanţu­rilor de aprovizionare după ce invadarea Ucrainei de  Rusia a crescut cos­tu­rile cu energia şi a înnegurat pers­pectivele privind creşterea întregii economii mondiale.

Sectorul manufacturier al regiunii se confruntă cu o creştere „fără precedent“ a costurilor pentru componente şi materii prime, care vor trece mai departe către preţurile de consum în lunile următoare, revelă sondajul S&P Global.

„Datele evidenţiază cum războiul din Ucraina are un impact imediat şi vizibil asupra economiei zonei euro, subliniind riscul ca regiunea să intre în declin în T2,“, avertizează Chris Williamson, economist-şef la S&P Global.

Activitatea de business a zonei a fost impulsionată de sectorul serviciilor, însă acest impuls se va dovedi probabil temporar, cu firmele pregătindu-se deja pentru o creştere mai slabă şi optimismul coborând la cel mai scăzut nivel din aproape un an şi jumătate, potrivit S&P Global.

În Europa de Est, politica economică şi situaţia politică economică în general au consemnat o deteriorare în primul trimestru al acestui an, potrivit celor 1.603 de experţi economici din 132 de ţări care au participat la ultimul sondaj EES realizat trimestrial de institutul german ifo şi Institutul elveţian pentru politică economică.

Sondajul sugerează că situaţia economică din Europa de est s-a deteriorate semnificativ, scăzând cu 10 puncte faţă de trimestrul anterior. Evaluările privind situaţia politică au scăzut de asemenea, cu 9 puncte. „Atacul Rusiei asupra Ucrainei a aruncat regiunea într-o profundă criză economică şi politică“, arată Niklas Potrafke, cercetător ifo.

Spre deosebire, evaluările privind politica economică au indicat o îmbunătăţire în nordul şi sudul Europei. Şi situaţia politică din aceste regiuni s-a îmbunătăţit.

17 Oct. 2026, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Oct. 2026, 14:08 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, avertizează Uniunea Europeană că separarea Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare ar reprezenta o decizie greșită din punct de vedere moral. Liderul de la Kiev insistă ca cele două state să continue împreună parcursul european, în contextul discuțiilor privind posibilitatea accelerării negocierilor cu Chișinăul, independent de blocajele politice care afectează Ucraina.

„Ar fi pur și simplu greșit să fim separați pe drumul nostru către UE. Sper că acest lucru nu se va întâmpla, pentru că ar fi incorect din punct de vedere moral”, a declarat Zelenski.

Președintele ucrainean și-a argumentat poziția inclusiv prin rolul pe care Ucraina îl joacă în asigurarea securității Republicii Moldova. Potrivit acestuia, Kievul contribuie la prevenirea unor eventuale provocări rusești în regiunea transnistreană, mobilizând inclusiv resurse ale serviciilor de informații și structurilor militare.

„Noi protejăm și Moldova de încercările Rusiei de a crea probleme prin intermediul Transnistriei”, a afirmat Zelenski.

Liderul ucrainean a sugerat că eforturile Kievului pentru menținerea stabilității în regiune trebuie luate în considerare atunci când Bruxellesul decide asupra viitorului european al celor două țări. Potrivit acestuia, Ucraina este nevoită uneori să redirecționeze resurse militare pentru a preveni riscurile de securitate care ar putea afecta inclusiv Republica Moldova.

Declarațiile vin într-un moment în care la nivel european se discută tot mai intens despre posibilitatea ca Republica Moldova să avanseze separat de Ucraina în procesul de aderare, în condițiile în care parcursul Kievului se confruntă cu opoziția Ungariei.

Zelenski susține că Ucraina a avansat deja în negocierile de aderare, prin deschiderea a patru dintre cele șase clustere, și își propune să le deschidă pe celelalte două până la sfârșitul anului.

Republica Moldova și Ucraina au început împreună negocierile de aderare la Uniunea Europeană în iunie 2024. Potrivit informațiilor prezentate, la 13 octombrie 2026, în cadrul conferințelor interguvernamentale de la Luxemburg, a fost oficializată deschiderea a încă două clustere de negociere, astfel încât ambele state au ajuns la patru din cele șase grupuri de capitole.

Deși cele două țări au parcurs până acum etape comune, procesul de aderare este bazat pe meritele și progresele individuale ale fiecărui stat candidat. Prin urmare, Republica Moldova ar putea avansa mai rapid decât Ucraina dacă îndeplinește condițiile necesare și obține acordul statelor membre ale UE.

Pentru Chișinău, o eventuală separare a celor două dosare ar putea însemna accelerarea negocierilor și evitarea blocajelor politice care vizează direct Ucraina. Pentru Kiev însă, o asemenea decizie ar reprezenta o ruptură în parcursul european comun, pe care Zelenski încearcă să o împiedice.