Războiul din Ucraina și minele în derivă umflă costul transportului maritim al mărfurilor prin Marea Neagră

Comerțul cu cereale și țiței din Marea Neagră, inclusiv din porturile din România, este pus în pericol de minele care plutesc în derivă în larg. Unii asiguratori internaționali refuză să asigure navele din Marea Neagră, iar cei care încă o fac, practică prime de asigurare prohibitive din cauza războiului din Ucraina și a minelor în derivă. Minele descoperite în apele teritoriale ale României și Turciei în ultimul timp au determinat Organizația Internațională Maritimă să emită recent o circulară privind impactul situației din Marea Neagră și Marea Azov asupra contractelor de asigurare și altor certificate de securitate financiară.

În ultima perioadă, companiile de asigurări refuză efectiv să acopere daunele cauzate de războiul din Ucraina, susține Deutsche Welle, care consideră că firmele de transport maritim își asumă astfel un risc financiar substanțial dacă decid să trimită nave în România, Moldova, Bulgaria, Rusia sau Georgia.

În plus, potrivit Reuters, piața londoneză a asigurărilor maritime a lărgit zona apelor pe care le consideră cu risc ridicat în regiune, iar costurile cu asigurările navelor au crescut. La acestea se adaugă și presiunea guvernului ucrainean, care a solicitat, așa cu a anunțat Profit.ro, asigurătorilor maritimi internaționali să înceteze toate raporturile comerciale cu transportatorii prin intermediul cărora Rusia exportă petrol, gaze lichefiate și cărbune. De ce este important: Prin terminalele de la Marea Neagră din România, Ucraina, Rusia, Georgia și Bulgaria sunt manipulate anual mărfuri din containere în aproximativ 3,5 milioane TEU de mărfuri.

TEU-ul este o unitatea de măsură echivalentă cu 33,2 metri cubi. Un container standard de 1 TEU are o masă proprie egală cu 2.360 kg și poate fi încărcat cu maximum 21.640 kg. O cincime din această cantitate este manipulată prin terminalele din România, cel operat de Dubai Ports World, companie din Emiratele Arabe Unite, fiind cel mai mare terminal de la Marea Neagră. Traficul de mărfuri prin Constanța și alte porturi românești a crescut anul acesta cu 8% față de aceeași perioadă a anului 2021, susține Reuters. În ceea ce privește volumele, media zilnică a mărfurilor în tranzit a crescut cu 30.000 de tone pe zi în medie în luna martie, până la 160.000 de tone pe zi.

MAERSK, MSC, COSCOCS, CMA CGM și ZIM sunt cei mai importanți transportatori din Marea Neagră. În total, aceștia controlează aproximativ trei pătrimi din această piață. Proprietarii de nave plătesc anual o asigurare care acoperă riscul de război, precum și o primă suplimentară atunci când navele pe care le dețin intră în zone cu risc ridicat. Aceste prime separate sunt calculate în funcție de valoarea navei, sau a carenei acesteia, pentru o perioadă de șapte zile. Dacă prima suplimentară era de 0,025% înaintea începerii conflictului din Ucraina, aceasta s-a majorat la 2%-5% la finalul lunii februarie, ceea ce reprezintă costuri suplimentare de sute de mii de dolari pentru un transport, în funcție de destinație. Iar în Marea Neagră costul închirierii unui tanker a crescut considerabil, de la 8.000 de dolari pe zi la 100.000 dolari pe zi, imediat după invazia Ucrainei, potrivit unui articol Reuters publicat pe 25 februarie.

Prezența unor mine în apele Mării Negre probabil că va majora considerabil prima de asigurare suplimentară.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#mine #Marea Neagră #nave

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Diplomata Corina Cojocaru a declarat, în cadrul emisiunii Consens național de la Realitatea TV, că vizita în Republica Moldova a lui Christopher Smith, asistent al secretarului de stat al Statelor Unite, ar avea în primul rând o miză economică, nu una strict politică.

Potrivit Corinei Cojocaru, Christopher Smith este un diplomat de carieră, cu o experiență îndelungată în cadrul Departamentul de Stat al SUA, iar deplasarea sa la Chișinău ar putea reprezenta „deschiderea unei prime portițe” pentru negocieri sensibile, aflate abia la început.

„Din punctul meu de vedere, miza acestei vizite sunt activele Lukoil din Republica Moldova, un subiect care probabil nu va fi comunicat deschis în presă, pentru că negocierile abia demarează”, a declarat diplomata.

Ea a reamintit că activele Lukoil de la Aeroportul Internațional Chișinău – inclusiv depozitele și stațiile de alimentare – se află în prezent sub sechestre și sancțiuni internaționale. În urma unei decizii a Comisiei pentru Situații Excepționale a Guvernului, aceste active ar urma să fie tranzacționate și ar putea deveni obiect al negocierilor cu partea americană.

În acest context, Cojocaru a făcut referire la compromisul recent dintre Lukoil și fondul de investiții american The Carlyle Group, care ar fi primit undă verde pentru a achiziționa activele Lukoil din mai multe țări, inclusiv din Republica Moldova, România și Bulgaria.

„Cred că miza este una pur economică. Aveam nevoie de această vizită la Chișinău pentru a ne spune ofurile, iar ele sunt destul de multe”, a subliniat diplomata.

Totodată, Corina Cojocaru a atras atenția asupra faptului că, în ultimii doi ani, iar mai ales în ultimul an, relațiile moldo-americane au cunoscut o stagnare vizibilă. Potrivit acesteia, Republica Moldova a ieșit parțial din prim-planul agendei bilaterale, fiind inclusă într-o categorie mai largă de state cu vizibilitate redusă în raport cu Washingtonul.

Terminalul petrolier de la aeroport a fost preluat de stat de Lukoil, care l-a deținut din anul 2025. Motivul invocat a neonorarea unor presupuse obligații investiționale asumate de către gigantul rus.