Războiul din Ucraina și minele în derivă umflă costul transportului maritim al mărfurilor prin Marea Neagră

Comerțul cu cereale și țiței din Marea Neagră, inclusiv din porturile din România, este pus în pericol de minele care plutesc în derivă în larg. Unii asiguratori internaționali refuză să asigure navele din Marea Neagră, iar cei care încă o fac, practică prime de asigurare prohibitive din cauza războiului din Ucraina și a minelor în derivă. Minele descoperite în apele teritoriale ale României și Turciei în ultimul timp au determinat Organizația Internațională Maritimă să emită recent o circulară privind impactul situației din Marea Neagră și Marea Azov asupra contractelor de asigurare și altor certificate de securitate financiară.

În ultima perioadă, companiile de asigurări refuză efectiv să acopere daunele cauzate de războiul din Ucraina, susține Deutsche Welle, care consideră că firmele de transport maritim își asumă astfel un risc financiar substanțial dacă decid să trimită nave în România, Moldova, Bulgaria, Rusia sau Georgia.

În plus, potrivit Reuters, piața londoneză a asigurărilor maritime a lărgit zona apelor pe care le consideră cu risc ridicat în regiune, iar costurile cu asigurările navelor au crescut. La acestea se adaugă și presiunea guvernului ucrainean, care a solicitat, așa cu a anunțat Profit.ro, asigurătorilor maritimi internaționali să înceteze toate raporturile comerciale cu transportatorii prin intermediul cărora Rusia exportă petrol, gaze lichefiate și cărbune. De ce este important: Prin terminalele de la Marea Neagră din România, Ucraina, Rusia, Georgia și Bulgaria sunt manipulate anual mărfuri din containere în aproximativ 3,5 milioane TEU de mărfuri.

TEU-ul este o unitatea de măsură echivalentă cu 33,2 metri cubi. Un container standard de 1 TEU are o masă proprie egală cu 2.360 kg și poate fi încărcat cu maximum 21.640 kg. O cincime din această cantitate este manipulată prin terminalele din România, cel operat de Dubai Ports World, companie din Emiratele Arabe Unite, fiind cel mai mare terminal de la Marea Neagră. Traficul de mărfuri prin Constanța și alte porturi românești a crescut anul acesta cu 8% față de aceeași perioadă a anului 2021, susține Reuters. În ceea ce privește volumele, media zilnică a mărfurilor în tranzit a crescut cu 30.000 de tone pe zi în medie în luna martie, până la 160.000 de tone pe zi.

MAERSK, MSC, COSCOCS, CMA CGM și ZIM sunt cei mai importanți transportatori din Marea Neagră. În total, aceștia controlează aproximativ trei pătrimi din această piață. Proprietarii de nave plătesc anual o asigurare care acoperă riscul de război, precum și o primă suplimentară atunci când navele pe care le dețin intră în zone cu risc ridicat. Aceste prime separate sunt calculate în funcție de valoarea navei, sau a carenei acesteia, pentru o perioadă de șapte zile. Dacă prima suplimentară era de 0,025% înaintea începerii conflictului din Ucraina, aceasta s-a majorat la 2%-5% la finalul lunii februarie, ceea ce reprezintă costuri suplimentare de sute de mii de dolari pentru un transport, în funcție de destinație. Iar în Marea Neagră costul închirierii unui tanker a crescut considerabil, de la 8.000 de dolari pe zi la 100.000 dolari pe zi, imediat după invazia Ucrainei, potrivit unui articol Reuters publicat pe 25 februarie.

Prezența unor mine în apele Mării Negre probabil că va majora considerabil prima de asigurare suplimentară.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#mine #Marea Neagră #nave

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce Statele Unite ale Americii se confruntă în 2024 cu un deficit comercial de peste 1,3 trilioane de dolari și reacționează previzibil prin măsuri protecționiste, Republica Moldova se află într-o situație și mai vulnerabilă. Potrivit unei analize realizate de economistul Veaceslav Ioniță, țara noastră importă de 2,5 ori mai mult decât exportă, iar deficitul comercial a depășit 5,5 miliarde de dolari, un nivel fără precedent.

„Aceasta nu este doar o problemă de statistică, ci una sistemică”, avertizează Ioniță. „Dependența cronică de importuri erodează baza industrială locală, reduce activitatea economică și diminuează substanțial veniturile bugetare”.

Conform analizei, înlocuirea produselor locale cu alternative de import conduce la o contracție de trei ori a activității economice și la o scădere de până la șase ori a încasărilor fiscale. Ioniță subliniază că actualul model economic este nesustenabil și avertizează că, în lipsa unor măsuri strategice, Republica Moldova riscă să rămână o piață de desfacere pasivă într-o economie globală tot mai fragmentată.

Totuși, în această criză se ascunde și o oportunitate. Economistul propune o strategie economică axată pe dezvoltarea capacităților interne, care ar putea transforma Moldova din consumator net în actor economic activ și competitiv.

Printre soluțiile propuse se numără: substituirea importurilor prin politici de sprijin fiscal, acces la finanțare și infrastructură modernă, redresarea balanței comerciale prin stimularea exporturilor și atragerea investițiilor în sectoare competitive și crearea de locuri de muncă durabile, mai ales în agroalimentar, industrie și IT. Creșterea veniturilor bugetare, necesare pentru investiții în sănătate, educație și dezvoltare regională. „Nu putem continua cu lamentări și reacții întârziate la stimuli externi. Este nevoie de o strategie coerentă, cu obiective clare și măsuri

Deficitul comercial nu este doar un dezechilibru contabil, ci un simptom profund al vulnerabilității economice. Dar gestionat inteligent, el poate deveni punctul zero al unei transformări economice reale. Moldova are șansa – și responsabilitatea – de a ieși din capcana dependenței și de a construi un model economic durabil, orientat spre dezvoltare și independență.