Războiul gazelor. Gazprom a sistat tranzitul prin Ucraina către Ungaria

Gazprom a sistat livrările de gaz prin Ucraina către Ungaria, potrivit declarației directorului, Serghei Macogon al operatorului de transport, care spune că nu a primit solicitări de la Moscova pentru tranzitul metanului, chiar dacă înțelegerile contractuale sunt pentru un an gazier înainte.

Macogon a declarat că Gazprom a monopolizat rețeaua de gaze și își întărește poziția dominantă pentru a utiliza presiunile politice pe fondul creșterii prețurilor la gaze în Europa.

La sfârșitul lunii septembrie, Gazprom a semnat cu Budapestul un contract de livrare a gazelor pe un termen de 15 ani. Transportul se va face prin TurkishStream. Astfel, Ungaria va primi gazul rusesc ocolind Ucraina.

Înțelegerea ruso-ungară a stârnit nemulțumiri la Kiev. Ministerul de Externe a numit acest lucru drept o decizie, politico-economică nejustificată, care a fost luată în beneficiul Kremlinului și contra intereselor naționale ale Ucrainei.

Ministerul Energeticii de la Kiev a atras atenția Comisiei Europene ca nimeni să nu abuzeze de poziția dominantă.

Ungaria a perceput recația Kievului drept intervenție în treburile sale interne. ”Este o încălcare a suveranității și intereselor securității naționale, care ar putea împiedica livrările de gaz, funcționării industriei și încălzirii locuințelor”, a declarat Peter Siyjarto, ministrul de Externe al Ungariei.

#conductă #gaz #transport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că va majora tariful global la importuri de la 10% la 15%, după ce Curtea Supremă a SUA a decis că mecanismul utilizat de Casa Albă pentru introducerea tarifelor este ilegal. Anunțul a fost făcut de liderul american pe platforma Truth Social.

„În calitate de președinte al Statelor Unite ale Americii, ridic imediat tariful global pentru importul de bunuri și servicii […] de la 10% la nivelul complet permis și justificat juridic de 15%”, a scris Trump, acuzând că multe țări au „jefuit” economia americană timp de decenii.

Șeful de la Casa Albă a criticat dur decizia Curții Supreme, pe care a calificat-o drept „absurdă, prost redactată și profund antiamericană”, în contextul în care instanța a stabilit, cu votul a 6 judecători la 3, că Trump a acționat ilegal folosind legislația privind situațiile de urgență pentru a justifica tarifele „reciproce”.

Trump a anunțat prima rundă de taxe în februarie 2025, imediat după revenirea sa la Casa Albă. Măsurile au vizat inițial Canada, China și Mexic, pe care administrația americană le-a acuzat că nu combat suficient traficul de fentanil către SUA. Ulterior, pe 2 aprilie, Washingtonul a extins un tarif de 10% pentru importurile din aproape toate țările lumii și a impus suprataxe suplimentare pentru zeci de state considerate parteneri comerciali neloiali.

Președintele american a justificat politica tarifară prin „situația economică de urgență” provocată de deficitul comercial în creștere al SUA. Potrivit legislației comerciale din 1974, președintele poate introduce tarife pentru maximum 150 de zile fără aprobarea Congresului, însă pentru menținerea lor ulterioară este necesar votul legislativului.

Pe durata aplicării tarifelor, autoritățile americane au colectat cel puțin 133,5 miliarde de dolari de la importatori. În prezent, mai multe companii se pregătesc să ceară despăgubiri în instanță pentru aceste pierderi.