Războiul lui Putin schimbă lumea: O țară prietenă îi ia locul Rusiei pe plan mondial într-un domeniu cheie

Războiul lui Vladimir Putin din Ucraina declanșat în februarie 2022 a produs mari bulversări pe piețele economice, financiare și militare ale lumii.

Moscova a pierdut una dintre pozițiile de top pe plan mondial în furnizarea de arme la export, iar locul său a fost luat de China, o țară prietenă care a profitat de slăbirea ofertei ruse pe plan internațional.

Inversarea tendinței în vânzările de arme ale Rusiei precede războiul din Ucraina și pandemia. Până în 2016, Rusia a reușit să se extindă și să-și mențină cota pe piața internațională a armelor, dar acum după începerea conflagrației situația se înrăutățește și mai mult, potrivit Defense News.

Rusia ar putea să-și piardă și mai mult poziția sa de top de pe piețele de arme ale unor țări din cauza redirecționării producției către câmpul de luptă pentru a acoperi pierderile masive de echipamente, ceea ce determină deja unele țări să înceapă cumpărăturile în altă parte. Rusia a depășit deja termenele limită de livrare pentru echipamente și servicii de întreținere către Camerun și India – un client cheie – și Rusia ar putea chiar să-și cumpere propriile arme de export pentru a le utiliza în Ucraina.

Când vine vorba de cursa pentru a satisface cererea de sisteme rusești, China se află într-o poziție deosebit de avantajoasă. Șase dintre cele mai mari 15 firme de apărare din lume sunt întreprinderi de stat chineze. China are capacitatea de producție de apărare pentru a satisface cererea internă, livrând în același timp comenzi mari de sisteme și platforme din ce în ce mai sofisticate cumpărătorilor străini.

În ultimii ani, China a livrat a patra generație de avioane de luptă și o navă de război Pakistanului și o platformă mare de luptă de suprafață Thailandei. Fregata de tip 054 A/P livrată în Pakistan este cea mai mare și cea mai avansată navă de război pe care China a exportat-o vreodată. Drept urmare, în doar doi ani China aproape și-a triplat valoarea vânzărilor sale de arme față de cea mai mică cifră din ultimii 10 ani, în 2020.

Multe sisteme chineze sofisticate sunt derivate de la omologii ruși, iar sistemele de apărare aeriană cu rază medie și lungă de acțiune sunt printre cele mai căutate capabilități de către clienții rusi.

China a dezvoltat seria HQ-9 și seria HQ-17 de sisteme de rachete sol-aer bazate pe sisteme rusești S-300 de inginerie inversă și sisteme de rachete sol-aer Tor-M1 – și cu îmbunătățiri. Ele oferă performanțe mai bune în comparație cu omologii lor din Rusia în țări în care furnizorii occidentali nu sunt dispuși să exporte capabilități similare, cum ar fi Serbia.

În plus, progresul rapid al Chinei în exploatarea și exportul de drone face parte din tranziția sa de la exportator de nișă de „arme cu valoare” (sisteme rentabile, dar cu tehnologie mai scăzută) la exportator de capabilități de ultimă oră. Dronele au ajutat China să câștige un punct de sprijin pe piețele cu o prezență înrădăcinată nu numai a Rusiei, ci și a SUA.

De exemplu, în ultimii 10 ani, vânzările de arme ale Chinei către Arabia Saudită (care este principalul client de vânzări militare al Statelor Unite), precum și Egipt și Emiratele Arabe Unite (printre cei mai buni clienți ai Rusiei) s-au concentrat aproape exclusiv pe dronele fără pilot.

Războiul din Ucraina stresează producția de apărare a Rusiei, ceea ce are efecte în aval asupra capacității Moscovei de a exporta arme. Aceste provocări ar putea afecta Rusia pentru ani sau chiar decenii viitoare. Iar China are oportunitatea și capacitatea de a înlocui Rusia pe piețele internaționale de vânzări de arme, câștigând o cotă importantă de piață.

#arme #razboi #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.