Războiul Natașei din Regatul Unit. Sturza: Maia Sandu riscă să rămână așa cum este, singură

Fostul premier și actualul om de afaceri, Ion Sturza susține într-o postare pe facebook că de-a lungul „carierei” sale de afacerist, Slava Platon (Veaceslav Platon n.a) a făcut mai multe „achiziții” – deputați, miniștri, judecători, procurori, activiști, jurnaliști. Lista scurtă o puteți vedea în rechizitoriile lui Plaha. Cu sprijinul lor, el a devenit „faimos” – raiderul numărul unu, spălătorul de miliarde… Dar de departe cea mai valoroasă este „mama copilului” – Natalia Morari!

Natașa este infinit mai dotată și mai inteligentă pentru „scopuri mărețe”. Ambițioasă, orgolioasă, fără multe repere de orice gen, ea este mereu gata de acțiune. Și încă ce fel de acțiune?! Nu, nu de a-l salva pe „tatăl copilului”. Ea vrea să conducă lumea. Slava (ca și mulți alții) și banii lui sunt doar instrumente tranzitorii. Un pic umilită de opinia publică, dar neînfrântă, ea s-a pus deja pe treabă. Devenită subit foarte activă pe rețelele de socializare cu postări aparent lacrimogene, în realitate, Natașa creează alternative, PR fin și subtil, dar și trolling de duzină. E impresionantă lista celor care comentează și dau like-uri la aceste „mesaje” – de la naivi la cei supărați, frustrați și puțin invidioși că au rămas pe dinafară. Armata perfectă”, explică Sturza

Potrivit lui, actualul primar al Capitalei, Iv. Ceban & Co sunt doar instrumente pentru ea. Faima unui nou păpușar este scopul ei final.

Așa că unii prematur s-au bucurat că fața opoziției guvernării actuale va fi una de „MAN” fără multe șanse. Nu, va fi una de „Femeie”. Cu șanse. Și aceste șanse vor crește pe măsură ce va trece timpul, iar schimbările spre bine vor fi în întârziere din partea guvernării”, mai spune Sturza.

În opinia omului de afaceri, Natalia Morari știe să taxeze.

Maia Sandu? Riscă să rămână așa cum este, singură cu o redută în jur de 10-15 soldați fideli, deveniți peste noapte generali, dar fără trupe și mare pricepere la război. Epurările și filtrele nu prea încurajează pe nimeni să se înroleze. Mai rămâne mandatul popular. E nuclear, dar are și el termen de valabilitate. Așa că ne așteaptă în anul 2022 un război de uzură: toți „clientii” contracandidatului – împotriva Maiei Sandu. Poate e timpul „dracilor” ca să trecem podul?”, se întreabă retoric Sturza.

Omul de afaceri a enumerat un șir de provocări cu care urmează să se confrunte guvernarea în anul 2022:

– ne așteaptă un al cincilea val de pandemie extrem de virulent în condițiile unei lipse totale de strategie de vaccinare și măsuri elementare de protecție;

– în societate se acumulează multiple tensiuni, care vor degenera în proteste;

– facturile la energie și gaze sunt exorbitante;

– creștere exponențială a prețurilor și inflației;

– reforma justiției s-a împotmolit;

– trimiterea în judecată a arestărilor televizate va fi o provocare majoră. Cazul Stoianoglo – cel mai mare test al guvernării;

– sistemul cleptocratic din justiție va contraataca;

– granturile și finanțările externe nu sunt o certitudine. Pentru ele va trebui de luptat;

– autoritățile locale dau dovadă de nerăbdare;

– separatiștii presați de ucraineni vor contraataca spre malul drept, amplificând provocările;

– în guvern vor trebui făcute remanieri serioase;

– unii „generali” vor trebui trimiși înapoi în cazarmă;

– prietenii Moldovei în extern se vor confrunta cu alegeri cu un rezultat incert.

#Sturza #riscuri #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, afirmă că autoritățile analizează mai multe opțiuni pentru achitarea restanțelor la subvențiile agricole, inclusiv varianta transformării acestora în hârtii de valoare garantate de stat, însă o decizie finală nu poate fi luată rapid.

Potrivit ministrului, mecanismul este încă în lucru și presupune proceduri complexe, întrucât transformarea angajamentelor restante în datorie de stat ar implica rectificarea bugetului și majorarea datoriei publice.

„Nu poate fi făcut în grabă. Ar fi proceduri mai complicate și nu pot fi realizate rapid”, a declarat Gavriliță, precizând că subiectul va fi discutat la pachet cu politica fiscală și cu intervențiile bugetare planificate pentru perioada următoare.

Ministrul a menționat că aceste decizii ar putea fi incluse fie într-o eventuală rectificare a bugetului pentru 2026, fie în procesul de elaborare a bugetului pentru anul 2027. „Ne-am dori să închidem aceste angajamente cât mai degrabă, pentru că lumea contează pe ele”, a subliniat oficialul.

În paralel, Ministerul Finanțelor discută cu alte instituții despre limitarea lansării programelor de subvenționare care generează solicitări mult peste sumele planificate inițial. „Ajungem să colectăm intenții de investiții de mult mai mulți bani decât ne permitem într-un an. Urmează să găsim soluții”, a explicat Gavriliță, adăugând că toate cererile eligibile și conforme vor fi procesate, iar mecanisme mai clare ar putea fi anunțate în primăvară.

Anterior, economistul Iurie Rija a avertizat că mecanismul prin care statul ar sprijini fermierii prin emiterea unor obligațiuni garantate de Guvern, deși aplicat în alte state, riscă să creeze mai multe probleme decât soluții în Republica Moldova. Potrivit acestuia, ideea presupune ca statul să devină garant în fața băncilor comerciale, evitând astfel injectarea bruscă în economie a circa patru miliarde de lei, cu potențiale efecte negative asupra cursului valutar și inflației.

Totuși, Rija atrage atenția asupra duratei de implementare a unui asemenea mecanism, care ar necesita modificări legislative adoptate de Parlament, avizele Banca Națională a Moldovei și reguli clare pentru băncile comerciale. „Vorbim de o birocrație care poate dura între 8 și 17 luni. Între timp, fermierii așteaptă, iar dacă mecanismul se blochează, protestele sunt inevitabile”, avertizează expertul.

O altă problemă majoră ține de lipsa lichidităților. Potrivit lui Rija, obligațiunile de stat nu pot fi utilizate direct pentru procurarea inputurilor agricole, iar fermierii vor depinde de bănci, care vor aplica discounturi. Astfel, pentru o obligațiune de un milion de lei, un fermier ar putea primi doar 800.000–900.000 de lei în numerar. „Cine pierde? Fermierul. Cine câștigă? Banca”, concluzionează economistul.