Războiul Rusiei din Ucraina începe să se reverse în Transnistria! Separatiștii anunță un presupus atac la Colbasna

Ministerul de Interne al nerecunoscutei regiuni separatiste Transnistria a anunțat miercuri că la ora 8.45 ar fi fost trase mai multe focuri de armă dinspre Ucraina asupra localității Colbasna.

În Cobasna se află unul dintre depozitele de muniții ale Rusiei.

”Aseară, mai multe drone au fost văzute pe cer deasupra satului Cobasna, regiunea Rîbnița. Dronele au fost lansate deasupra Transnistriei din Ucraina. În dimineața zilei de 27 aprilie, la ora 8:45, din partea ucraineană s-au tras focuri în direcția localității Cobasna. Nu există victime”, arată Ministerul de Interne din Transnistria.

Cu doar momente mai devreme, un alt oficial transnistrean declarase că situația din Colbasna e calmă și că ar fi existat un singur foc de pușcă dinspre Ucraina.

Ieri, 26 aprilie, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu a declarat că cee ce se întâmplă în regiunea transnistreană este o escaladare a situației. În spatele atentatelor din regiunea transnistreană stau forțe din interiorul regiunii, care doresc destabilizare și care sunt pro război. Asta după ce la începutul săptămânii curente au avult loc mai multe explozii în regiune.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#transnistria #sandu #provocari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După pierderea aproape totală a pieței europene și eșecul negocierilor pentru un nou acord major cu China, gigantul energetic rus Gazprom a acumulat stocuri de gaz de circa 60 miliarde de metri cubi, relevă o investigație Reuters bazată pe declarații ale oficialilor guvernamentali și ale managerilor companiei.

În 2024, producția Gazprom a atins 416,2 miliarde m³, însă doar 355,2 miliarde m³ au putut fi valorificate pe piețele interne și externe, echivalentul unui surplus care depășește de trei ori consumul anual al Poloniei. În regiunea arctică, unde se află principalele zăcăminte, problema a devenit acută după ce livrările zilnice către UE – aproximativ 500 milioane m³ înainte de războiul din Ucraina – s-au prăbușit.

La Forumul Economic de la Sankt Petersburg (PMEF-2025), ministrul pentru Dezvoltarea Orientului Îndepărtat, Aleksei Ceikunov, a sugerat utilizarea gazului excedentar pentru centrale electrice destinate industriei inteligenței artificiale și blockchain-ului. Propunerea a fost respinsă drept neprofitabilă de adjunctul ministrului Energiei, Pavel Sorokin, care a pledat pentru direcționarea surplusului spre „revitalizarea” sectorului cărbunelui, aflat în pierdere.

Exporturile către Europa au coborât la circa 30 miliarde m³ pe an, cel mai mic nivel din anii ’70, iar oprirea tranzitului prin Ucraina amenință să taie și aceste volume. Conducta „Puterea Siberiei” – 38 miliarde m³ la capacitate maximă – nu acoperă decât o cincime din pierderile europene, iar negocierile cu Beijingul pentru o a doua conductă au rămas fără rezultat. Nici proiectul unui hub de gaze în Turcia și nici planul anunțat de Vladimir Putin de a vinde 55 miliarde m³ pe an Iranului nu par viabile, apreciază analistul Mihail Krutiihin.

Gazprom a înregistrat în 2023 cea mai mare pierdere din istoria sa, 629 miliarde de ruble (≈6,9 miliarde €). Deși la nivel consolidat a revenit pe profit în 2024, segmentul de gaze a acumulat încă 1 trilion de ruble pierderi. Pentru a compensa, Kremlinul a majorat tarifele interne la gaze cu 24% între 2022-2024 și plănuiește încă un salt de 46% până în 2028.

„Gazprom deține cele mai mari rezerve de gaze din lume, dar nu le poate monetiza”, rezumă Krutiihin. „Fără piețe stabile și fără încrederea clienților, compania rămâne captivă propriilor excedente – o poziție cu adevărat disperată”.