Războiul Rusiei din Ucraina lovește dur în businessul autohton! Moldova și-a sistat exporturile în cele două țări

Urmare a invaziei Federației Ruse în Ucraina, Republica Moldova și-a sistat exporturile și importurile din cele două state.

Urmărim cu atenție ce se întâmplă în Republica Moldova și venim și cu soluții pentru businessul autohton. Este foarte clar că primul impact al războiului vizează imposibilitatea de a importa din și prin Ucraina. De aceea, pentru reorientarea importului am simplificat procedura. Este vorba de certificarea automată pentru produsele din UE, fără să mai existe și actul emis de ANSA. S-a luat decizia de a facilita comerțul prin portul Constanța. Ministerul Infrastructurii a discutat cu partenerii externi despre acceptarea standardelor pentru containere în vederea facilitării fluxului din UE. Această reorientare depinde și de capacitatea companiilor”, a explicat premierul Gavrilița după ședința Guvernului.

Potrivi ei, în prezent, este întrerupt exportul spre Ucraina și Rusia, discutăm care sunt soluțiile.

Pe termen mai lung discutăm care este posibilitatea de reorientare ce ține de materia primă din Ucraina. Lucrăm cu asociațiile de business și toate părțile implicate pentru a ajuta businessul să se reorienteze cât mai repede”, a mai punctat Gavrilița.

Datele Biroului Național de Statistică relevă că în anul 2021 exporturile Republicii Moldova au totalizat 3,1 miliarde USD, iar Federația Rusă este pe locul trei cu o cotă de 8,8%. Ucraina are o pondere de 3% din totalul livrărilor de mărfuri și produse.

În ceea ce privește importurile, acestea au însumat 7,1 miliarde. Federația Rusă are o cotă de 14,3%, iar Ucraina – 9,3%.

#gavrilita #import #export #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.