Războiul Rusiei din Ucraina lovește dur în businessul autohton! Moldova și-a sistat exporturile în cele două țări

Urmare a invaziei Federației Ruse în Ucraina, Republica Moldova și-a sistat exporturile și importurile din cele două state.

Urmărim cu atenție ce se întâmplă în Republica Moldova și venim și cu soluții pentru businessul autohton. Este foarte clar că primul impact al războiului vizează imposibilitatea de a importa din și prin Ucraina. De aceea, pentru reorientarea importului am simplificat procedura. Este vorba de certificarea automată pentru produsele din UE, fără să mai existe și actul emis de ANSA. S-a luat decizia de a facilita comerțul prin portul Constanța. Ministerul Infrastructurii a discutat cu partenerii externi despre acceptarea standardelor pentru containere în vederea facilitării fluxului din UE. Această reorientare depinde și de capacitatea companiilor”, a explicat premierul Gavrilița după ședința Guvernului.

Potrivi ei, în prezent, este întrerupt exportul spre Ucraina și Rusia, discutăm care sunt soluțiile.

Pe termen mai lung discutăm care este posibilitatea de reorientare ce ține de materia primă din Ucraina. Lucrăm cu asociațiile de business și toate părțile implicate pentru a ajuta businessul să se reorienteze cât mai repede”, a mai punctat Gavrilița.

Datele Biroului Național de Statistică relevă că în anul 2021 exporturile Republicii Moldova au totalizat 3,1 miliarde USD, iar Federația Rusă este pe locul trei cu o cotă de 8,8%. Ucraina are o pondere de 3% din totalul livrărilor de mărfuri și produse.

În ceea ce privește importurile, acestea au însumat 7,1 miliarde. Federația Rusă are o cotă de 14,3%, iar Ucraina – 9,3%.

#gavrilita #import #export #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.