Recean promite fermierilor banii UE care nici nu au fost alocați: Procesului de integrare va oferi mai multe fonduri

Premierul Dorin Recean le-a promis fermierilor mai mulți din fondurile structurale ale UE pe măsura avansării procesului de negocieri pentru aderare.

În mesajul transmis agricultorilor, premierul Dorin Recean a menționat că Guvernul va dezvolta ramura agricolă, în pas cu măsurile de creștere economică și investițională, de planificare a dezvoltării regionale și sporire a productivității muncii în toate domeniile. Potrivit premierului, accelerarea procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană va contribui la deblocarea fondurilor adiționale destinate, inclusiv susținerii producătorilor și exportatorilor agricoli.

„Agricultura este mai mult decât o afacere, face parte din cultura noastră socială. Odată cu schimbările climatice, agricultura este supusă mai multor riscuri, de aceea este necesar să creștem productivitatea agricolă și să contribuim la sporirea accesibilității fondurilor investiționale în agricultură. Vom rezolva problemele pas cu pas, vom insista ca subvențiile să fie alocate pentru creșterea productivității, iar accelerarea procesului de integrare în UE ne va oferi posibilitatea să accesăm mai multe fonduri și investiții în domeniul agricol”, a declarat premierul Dorin Recean.

De asemenea, prim-ministrul a menționat că Guvernul va revizui modalitatea de acordare a subvențiilor în agricultură, astfel încât să fie avantajați producătorii mici și mijlocii.

Directorul executiv al Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandru Slusari, a mulțumit premierului Recean pentru deschiderea manifestată și a reiterat necesitatea de intervenție rapidă a Executivului pentru adoptarea unor măsuri adiționale de susținere a ramurei agricole.

„Ne bucurăm că prima ședință publică a noului prim-ministru al Republicii Moldova, Dorin Recean, se întâmplă aici, în cadrul Adunării Asociației „Forța Fermierilor”. În 9 luni de activitate, am reușit să contribuim la adoptarea Legii cu privire la rambursarea TVA și a proiectului privind subvenționarea în agricultură și mediul rural. Ne dorim o ramură agricolă europeană și ne bazăm pe susținerea Guvernului în atingerea acestui obiectiv”, a menționat Alexandru Slusari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#forta fermierilor #Recean #Slusari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.