Record de împrumuturi în Moldova. Pentru ce iau credite moldovenii

În fiecare lună, moldovenii împrumută de la bănci în volum de 1,5 miliarde lei. O sumă record pentru Moldova și de 2 ori mai mult decât anul trecut, constată economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

Cea mai mare parte din acești bani sunt credite pentru consum, care au ajuns în prezent la aproape 950 milioane lei lunar. Dobânda la creditele pentru consum la persoanele fizice a ajuns la cel mai scăzut nivel din istoria Moldovei, mai puțin de 5% anual, cea ce și stimulează această formă de împrumut.

Creditele noi solicitate pentru procurarea de imobil în prezent sunt de 490 milioane lei lunar, sau de 7 ori mai mult decât acum 4 ani.

Acest fenomen nemaiîntâlnit în Moldova creează o presiune suplimentară pe inflația în Moldova. Prețurile la apartamente în ultimele 12 luni au înregistrat cea mai mare creștere din 2008 încoace. Totodată și prețurile la alte bunuri și servicii cresc în ritm destul de accelerat.

Acesta este motivul de bază de ce Banca Națională în acest an deja a treia oară majorează rata de bază, pentru a preîntâmpina accelerarea creșterii prețurilor .

#consum #imobil #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Facilitățile fiscale pentru unele produse destinate regiunii din stânga Nistrului ar putea fi eliminate. Primele scutiri ar urma să fie eliminate chiar din acest an pentru produse considerate neesențiale social, precum alcoolul, asupra cărora vor fi aplicate TVA și accize în aceleași condiții ca în restul țării, potrivit unei inițiative legislative înregistrate de un grup de deputați în frunte cu Radu Marian.

Potrivit autorilor, măsurile actuale, introduse inițial ca temporare, s-au transformat în timp într-un regim permanent de facilități care a creat o „dualitate a spațiului fiscal” și a subminat principiul unității bugetare.

Proiectul mai prevede instituirea unui Fond de convergență, care va deveni operațional de la 1 august 2026. Veniturile suplimentare colectate vor fi direcționate către programe destinate cetățenilor din raioanele de est, inclusiv proiecte de infrastructură, educație, sănătate și ocupare.

Autorii susțin că măsura este necesară atât pentru echitate fiscală, cât și pentru susținerea procesului de reintegrare economică.

Nota de fundamentare arată că lipsa taxării accizelor a transformat regiunea într-un potențial hub de tranzit pentru produse precum tutunul, alcoolul și carburanții, afectând piața legală și veniturile bugetare.

Totodată, aplicarea uniformă a TVA și accizelor ar putea aduce venituri suplimentare la buget estimate la circa 3,3 miliarde de lei, conform datelor Serviciului Vamal.

Radu Marian a menționat că, doar în 2025, cetățenii domiciliați în regiunea transnistreană au beneficiat de prestații sociale de peste 138 milioane de lei din bugetul asigurărilor sociale, cu peste 40% mai mult decât în 2024. De asemenea, peste 850 de tineri din regiune au beneficiat de locuri bugetate în instituțiile de învățământ de pe malul drept, iar la ASP sunt înregistrați circa 2.500 de agenți economici din stânga Nistrului.

Deputatul a subliniat că reintegrarea economică va fi realizată etapizat, iar obiectivul este asigurarea unor reguli egale pentru toți agenții economici și creșterea competitivității pe piața internă.