Record de împrumuturi în Moldova. Pentru ce iau credite moldovenii

În fiecare lună, moldovenii împrumută de la bănci în volum de 1,5 miliarde lei. O sumă record pentru Moldova și de 2 ori mai mult decât anul trecut, constată economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

Cea mai mare parte din acești bani sunt credite pentru consum, care au ajuns în prezent la aproape 950 milioane lei lunar. Dobânda la creditele pentru consum la persoanele fizice a ajuns la cel mai scăzut nivel din istoria Moldovei, mai puțin de 5% anual, cea ce și stimulează această formă de împrumut.

Creditele noi solicitate pentru procurarea de imobil în prezent sunt de 490 milioane lei lunar, sau de 7 ori mai mult decât acum 4 ani.

Acest fenomen nemaiîntâlnit în Moldova creează o presiune suplimentară pe inflația în Moldova. Prețurile la apartamente în ultimele 12 luni au înregistrat cea mai mare creștere din 2008 încoace. Totodată și prețurile la alte bunuri și servicii cresc în ritm destul de accelerat.

Acesta este motivul de bază de ce Banca Națională în acest an deja a treia oară majorează rata de bază, pentru a preîntâmpina accelerarea creșterii prețurilor .

#consum #imobil #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În pragul alegerilor parlamentare din 2025, spațiul informațional al Republicii Moldova devine tot mai tensionat, iar influența rețelelor sociale crește semnificativ. Declarația a fost făcut de Petru Macovei, directorul Asociației Presei Independente, într-un interviu pentru grupul de presă REALITATEA.

[bzplayer mp4=”https://youtu.be/esRcdRfA-gw?si=ElfSL-r934DEGub_” youtube=”https://youtu.be/esRcdRfA-gw?si=ElfSL-r934DEGub_” muted=”false” thumbnails=”true”]

Potrivit expertului, manipularea opiniei publice prin intermediul Telegram, TikTok și al influencerilor devine tot mai vizibilă, iar provocarea majoră pentru societate este lipsa de gândire critică și de educație media.

„Ca de obicei, înainte de alegeri, situația din spațiul informațional devine mai tensionată, pentru că există încercări ale unor forțe politice de a influența piața media”, afirmă Macovei.

Acesta subliniază că în prezent manipularea are loc mai mult prin rețele sociale și platforme online decât prin canalele media tradiționale.

„Consiliul Audiovizualului își face bine treaba, dar internetul și rețelele sociale nu sunt reglementate, iar orice tentativă de reglementare întâmpină o opoziție puternică”, adaugă el.

Macovei atrage atenția asupra rolului sporit al platformelor Telegram și TikTok. În ceea ce privește mesajele de propagandă, expertul menționează narațiunile repetate privind „militarizarea țării” și presupusa intenție de implicare a Moldovei în războiul din Ucraina împotriva Rusiei.

De asemenea, persistă miturile vechi despre „străinii care ar cumpăra terenurile moldovenești”, vehiculate la fiecare campanie electorală din ultimii ani.

Macovei afirmă că aproximativ 85% din campaniile de dezinformare sunt coordonate:

„Un narativ apare inițial pe un site anonim, este preluat de mass-media tradițională și amplificat de influenceri, ajungând astfel la sute de mii sau chiar milioane de oameni.”

Potrivit directorului API, cea mai mare problemă rămâne respingerea informațiilor verificate de către cetățeni: