Record de pasageri la Aeroportul Chișinău! Fiecare al 10-lea pasager a zburat la Istanbul

Traficul total de pasageri pentru perioada de 12 luni ale anului 2025 a constituit 6,08 milioane de pasageri față de 4,1 milioane în anul 2024.

Planul anual a fost realizat în proporție de 106,8%, ceea ce reprezintă o creștere de 46,8% față de anul precedent, respectiv +1.938.018 pasageri.

Fluxul de pasageri în luna decembrie 2025 a fost de 469.385 pasageri. Comparativ cu decembrie 2024, traficul a crescut cu 41,8% (+138.444 pasageri).

Mișcări de aeronave: în decembrie au fost înregistrate 3.664 operațiuni, în creștere cu 39,3% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Cea mai solicitată destinație a fost Istanbul, care a atras 10,6% din totalul pasagerilor transportați în luna decembrie. Istanbulul rămâne principalul hub de conexiune pentru pasagerii din Republica Moldova, atât pentru zboruri directe, cât și pentru curse de legătură spre Asia și Orientul Mijlociu.

Pe locul doi se situează Sharm el-Sheikh, cu o pondere de 9,3%, confirmând importanța turismului de vacanță în sezonul de iarnă și popularitatea destinațiilor din Egipt în rândul moldovenilor.

Topul este completat de London, care concentrează 5,9% din traficul total, menținându-și statutul de destinație strategică pentru diaspora și mobilitatea forței de muncă. Urmează Milan, cu 4,7%, și Tel Aviv, cu 4,6%, ambele rute având un flux constant de pasageri pe parcursul întregului an.

București ocupă o poziție importantă în clasament, cu 4,2% din totalul traficului, consolidând rolul rutei Chișinău–București drept una dintre cele mai stabile și frecvent utilizate legături aeriene din regiune.

Alte destinații cu ponderi relevante în structura traficului sunt Paris, Viena, Roma, Varșovia și Frankfurt, fiecare cu procente cuprinse între 2,8% și 3,7%, în timp ce categoria „Altele” însumează 6,4%, reflectând diversificarea rețelei de zboruri și interesul pentru destinații noi sau de nișă.

#pasageri #Aeroport #avion

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața imobiliară din Moldova traversează o perioadă paradoxală: vânzările s-au prăbușit, dar prețurile rămân la niveluri record. O analiză IPRE arată că numărul tranzacțiilor de apartamente a scăzut drastic, de la 22 565 în 2024 la doar 10 832 în 2025, adică o reducere de 52%, iar tendința s-a accentuat în 2026, când în primul trimestru s-au vândut doar 1 340 de locuințe la nivel național, cu 68% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025.

În Chișinău, situația este și mai pronunțată: tranzacțiile au coborât de la 16 141 în 2024 la 6 334 în 2025, însă prețurile au rămas aproape neschimbate, atingând un maxim istoric de aproximativ 1 700–1 900 euro pe metru pătrat. Practic, piața nu s-a prăbușit, ci a intrat într-un blocaj în care vânzătorii și cumpărătorii nu mai ajung la un compromis.

Datele arată că doar un număr foarte mic de tranzacții influențează prețurile întregii piețe. De exemplu, în primul trimestru din 2026, în Chișinău s-au vândut doar 623 de apartamente, în timp ce peste 15 000 erau listate la vânzare. Aceste puține tranzacții stabilesc însă nivelul de referință pentru toate ofertele.

Un alt fenomen major este schimbarea profilului cumpărătorului. Dacă în 2023 doar 4,2% din tranzacții erau realizate prin credit ipotecar, în primele două luni din 2026 ponderea a ajuns la 60,7%. Cu alte cuvinte, 6 din 10 locuințe sunt cumpărate prin credit, ceea ce arată că persoanele fără acces la finanțare au fost practic eliminate din piață.

În același timp, prețurile au crescut accelerat în ultimii ani. Dacă în 2020 un metru pătrat în Chișinău costa în medie 705 euro, în 2025 a ajuns la circa 1 720 euro, o creștere de 144%. Indicele prețurilor imobiliare a urcat cu peste 226% față de 2019.

Analiza explică că prețurile nu scad pentru că vânzătorii nu sunt presați să vândă. Rata creditelor neperformante este foarte mică, de doar 0,9%, ceea ce înseamnă că proprietarii nu sunt obligați să reducă prețurile. Mulți preferă să aștepte, mai ales în lipsa unor alternative atractive de investiții.

În paralel, oferta de locuințe noi este limitată. Numărul autorizațiilor de construire pentru blocuri locative în Chișinău a scăzut puternic, de la 86 în 2024 la doar 33 în 2025, cel mai mic nivel din ultimii ani, ceea ce contribuie la menținerea prețurilor ridicate.

Efectele sunt vizibile și la nivel social. La prețurile actuale, un moldovean cu salariul mediu estimat la circa 17 400 lei ar avea nevoie de aproape 10 ani de venituri integrale pentru a cumpăra un apartament de 60 m², ceea ce face locuințele inaccesibile pentru o mare parte a populației.

Analiza subliniază că prețurile nu vor scădea semnificativ în lipsa unor presiuni structurale clare, fie din partea ofertei, fie din partea cererii. Pentru anul 2026, scenariul cel mai probabil este o plafonare a pieței: un volum redus de tranzacții, prețuri rigide și o piață dominată de cumpărătorii care au acces la finanțare.

Totodată, IPRE avertizează că intervențiile artificiale pentru forțarea scăderii prețurilor ar putea genera instabilitate financiară fără să rezolve problemele reale ale pieței.