Recuperarea banilor din băncile furate la Sfântul Așteaptă! Doar 2 mliarde de lei au ajuns la stat și aceia din active

În cadrul audierilor parlamentare de la ședința de astăzi, 21 decembrie, despre evoluția fraudei bancare din 2014 încoace, se arată că suma totală a prejudiciului este de 13 miliarde de lei. În perioada 2015-2023, cele trei bănci implicate au reușit să întoarcă doar 2,8 miliarde de lei din creditele de urgență acordate, iar din această sumă, doar 2,05 miliarde de lei au ajuns efectiv la bugetul de stat.

La data de 30 noiembrie 2023, datoria acumulată de cele trei bănci în urma fraudei bancare a atins cifra de 11,3 miliarde de lei. Întrebarea despre impactul asupra cetățenilor și cheltuielile de stat legate de această fraudă a fost adresată lui Ion Gumene, secretar de stat la Ministerul Finanțelor. Acesta a dezvăluit că, în perioada 2017-2023, cheltuielile de stat pentru deservirea obligațiunilor de stat, ca o consecință a acestei fraude, au totalizat 5,8 miliarde de lei.

Analizând aceste cifre, este evident că impactul financiar al fraudei bancare continuă să se resimtă asupra economiei și finanțelor publice din Republica Moldova. Prejudiciul de 13 miliarde de lei și datoria persistentă a băncilor indică o problemă serioasă în sistemul financiar, cu implicații pe termen lung pentru stabilitatea economică a țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bănci #BNM #frauda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dreptul la pensie în Republica Moldova este acordat exclusiv pe baza principiului contributivității, indiferent de regiunea în care locuiește persoana, a declarat directorul general a Casei Naționale de Asigurări Sociale, Elena Țîbîrnă, în cadrul unei emisiuni la Moldova 1.

Șefa CNAS a declarat că, în prezent, aproximativ 1.166 de persoane din stânga Nistrului beneficiază de pensii pentru limită de vârstă achitate de Republica Moldova, pe baza contribuțiilor plătite anterior în bugetul asigurărilor sociale.

„Ai achitat contribuții, ai primit pensia. Principiul este același indiferent unde trăiește persoana în nord, sud, stânga sau dreapta Nistrului”, a declarat Elena Țîbîrnă.

Potrivit acesteia, numărul persoanelor din regiunea transnistreană care au atins vârsta de pensionare este însă mult mai mare. Datele din Registrul de Stat al Populației arată că în stânga Nistrului există aproximativ 35.000 de bărbați cu vârsta de peste 63 de ani și circa 53.600 de femei care au atins sau vor atinge în curând vârsta de pensionare.

Șefa CNAS a precizat însă că simpla atingere a vârstei de pensionare nu garantează dreptul la pensie. Persoanele care nu au contribuit la sistemul public de asigurări sociale din Republica Moldova nu pot beneficia de aceste prestații.

Aceleași reguli se aplică și indemnizațiilor sociale. Indemnizația unică la naștere și cea lunară de 1.000 de lei pentru copii sunt acordate și mamelor din stânga Nistrului, dacă acestea își înregistrează copiii în registrele oficiale ale Republicii Moldova. În schimb, indemnizațiile de maternitate sau cele pentru îngrijirea copilului până la 3 ani sunt acordate doar persoanelor care au contribuit la sistemul de asigurări sociale.

Elena Țîbîrnă a comentat și situația titularilor de patentă care activează în piețele din Republica Moldova. Potrivit acesteia, pensionarii și persoanele cu dizabilități care beneficiază deja de pensii nu sunt obligați să achite contribuții sociale suplimentare în baza patentei.

Întrebată despre impactul unei eventuale reintegrări a țării asupra sistemului public de pensii, directoarea CNAS a recunoscut că presiunea asupra sistemului social ar putea deveni foarte mare, în condițiile în care zeci de mii de persoane din regiunea transnistreană ar putea solicita diverse prestații sociale și pensii.