Reducere simbolică la dobânzi, inflație în galop – Durleșteanu: doar fumigenă electorală”

Fosta ministră a Finanțelor, Mariana Durleșteanu, critică dur acțiunile Guvernului și ale Băncii Naționale, pe care le consideră parte dintr-o strategie electorală menită să atragă voturi, nu să rezolve problemele reale ale economiei.

Durleșteanu amintește că, pe 7 august 2025, Banca Națională a redus rata de bază cu 0,25 puncte procentuale, de la 6,50% la 6,25% anual, dar consideră măsura „o fumigenă electorală” fără impact real asupra dobânzilor la credite. În același timp, inflația a urcat la 8,5% și continuă să crească, influențată de tarifele comerciale impuse de SUA și de achizițiile europene de resurse energetice din Statele Unite.

Fosta ministră enumeră și „asul din mâneca” premierului:

opțiuni de reducere a tarifelor la electricitate și gaze,

majorarea pensiei minime la 3.300 de lei pentru cei cu 40 de ani de cotizare,

programul „Moldova poate” cu alocări pentru infrastructură, inclusiv pentru Chișinău,

extinderea ajutorului unic de 5.000 de lei către mai mulți beneficiari,

inițiative legislative pentru IMM, inclusiv digitalizarea afacerilor, pe care Durleșteanu o numește „o lozincă fără impact concret”.

În opinia sa, după alegeri urmează „o altă rundă din același film”: promisiuni mari, realizări mici, deficit bugetar și datorii lăsate moștenire generațiilor viitoare. Mediul de afaceri va continua să fie sufocat de birocrație și taxe noi, iar deciziile politice vor fi dictate de negocieri și alianțe conjuncturale.

„Moldovenii sunt deja experți în dezamăgiri electorale”, scrie Durleșteanu, adăugând ironic că, până la urmă, „spectacolul electoral continuă” și „speranța moare ultima”.

#Durlesteanu #economie #alegeri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pentru a patra lună consecutiv, rușii își retrag economiile din băncile străine și le transferă în conturi din Federația Rusă. În iunie, aceste transferuri nete ale gospodăriilor au depășit ieșirile de bani din țară cu 55 miliarde de ruble (aproape 700 milioane de dolari), potrivit estimărilor preliminare ale Băncii Centrale a Rusiei. Este cel mai mare aflux lunar de fonduri înregistrat de când aceste date sunt publicate, din 2018.

Recordul precedent fusese stabilit în martie, cu un flux net de 46,5 miliarde de ruble. În total, în ultimele patru luni, rușii au readus din străinătate circa 133 miliarde de ruble (peste 1,5 miliarde de dolari). În trecut, direcția banilor era inversă: între 2018 și începutul lui 2024 au existat doar opt luni cu flux net pozitiv către Rusia, iar o serie de mai multe luni consecutive de intrări nu s-a mai văzut niciodată.

Tendința actuală marchează o schimbare majoră după iunie 2022, când BCR a permis transferul a până la 1 milion de dolari pe lună în străinătate. Până la mijlocul lui 2023, rușii au trimis peste 3 trilioane de ruble în băncile nerezidente, însă ritmul a scăzut puternic în a doua jumătate a anului trecut, pe fondul sancțiunilor și al reducerii opțiunilor de transfer.

Schimbarea de direcție a fluxurilor financiare a coincis cu primele convorbiri telefonice dintre Vladimir Putin și Donald Trump, în februarie 2025, care au alimentat speranțele privind încheierea războiului și normalizarea relațiilor cu Occidentul. Acest context a atras capital străin pe piața rusă pentru prima dată de la începutul conflictului și a impulsionat creșterea valorii activelor locale.

Aprecierea rublei și dobânzile ridicate la instrumentele în ruble au făcut ca unele plasamente interne să ofere randamente de până la 20% anual în dolari, potrivit fostului vicepreședinte al BCR, Oleg Viugin. În iunie, banca centrală a redus pentru prima dată din septembrie 2022 rata-cheie, de la 21% la 20%, iar ulterior aceasta a scăzut la 18%.

Pe fondul acestor evoluții, economiile rușilor în băncile străine au coborât la 6,2 trilioane de ruble la 1 iulie 2025 – minimul ultimilor doi ani. Banca centrală subliniază însă că suma reală ar putea fi mai mică, o parte din bani fiind deja cheltuiți pentru consum, importuri sau alte nevoi.

În paralel cu retragerile din băncile străine, rușii continuă să transfere fonduri consistente către brokerii externi – 34,1 miliarde de ruble în iunie, după un record de 52,3 miliarde în mai, iar de la începutul anului aproximativ 175 miliarde de ruble (circa 2 miliarde de dolari).