Reducerea tarifului la gaz! Parlicov: Sper să găsim posibilitatea dacă vom procura metan la prețuri mai bune

Tarifele la gaz s-ar putea reduce doar în condițiile în care vor fi procurate volume adiționale la prețuri mai bune, potrivit declarației ministrului Energiei, Victor Parlicov.

„La moment tot ce pot promite consumatorilor este că vom avea prețuri fixe la gaz. Eu sper să găsim posibilitatea reducerii tarifelor în condițiile procurării volumelor adiționale la prețuri și mai bune. Însă la moment, nu promit ceea ce nu pot livra. La moment suntem siguri că prețurile nu vor crește”, a punctat ministrul.

Unul din motive pentru care tariful la gaz nu scade, afirmă Victor Parlicov, este recenta majorare a costului de transport al metanului.

„Componenta de transport și cea de distribuție se iau în calcul când se stabilesc tarifele. Asta a fost unul din motive, chiar dacă ne-am fi dorit să reducem tarifele pentru consumatorii casnici, nu putem merge pe această cale”, a precizat ministrul Energiei.

În data de 27 octombrie, ANRE a aprobat majorarea tarifelor la transportul de gaze. Astfel, tariful la puncte de ieșire în rețelele de distribuție a gazelor naturale și grupul de puncte de ieșire spre consumatorii, instalațiile de utilizare ale cărora sunt racordate la rețeaua de transport al gazelor naturale a fost stabilit la 210,6 lei, față de 373,76 lei pentru mia de metri cubi, față de cât a cerut Vestmoltransgaz.

Tariful de intrare a fost stabilit de 220,6 lei, comparativ cu 356,19 lei la mia de metri cubi comparativ cu cât a cerut Vestmoldtransgaz, inclusiv către țările vecine, și 235,3 lei pentru mia de metri cubi, față de 332,52 lei la ieșire.

În prezent, prețul metrului cub de gaz pentru populație este de 18,05 lei și s-a redus la începutul lunii iunie de la 29,27 lei metrul cub.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#faz #parlicov #tarif

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile alimentelor din Uniunea Europeană au crescut în medie cu 2,8% în 2025 față de anul precedent, însă evoluțiile diferă semnificativ de la o țară la alta, iar unele produse au înregistrat scumpiri de peste 10%, arată datele publicate de Eurostat.

România a încheiat anul cu cea mai mare inflație alimentară din UE, de 6,7%, de peste două ori mai ridicată decât media blocului comunitar. La polul opus se află Franța, unde alimentele s-au scumpit cu doar 0,7%, în timp ce în Elveția prețurile au scăzut cu 1,1%. Dintre marile economii europene, Italia a înregistrat 2,5%, iar Germania și Spania câte 2,1%, în timp ce în Cipru prețurile au stagnat. În afara Uniunii, dar relevantă pentru comparație, Turcia se confruntă cu o inflație alimentară de 32,8%, într-un context de criză prelungită.

La nivel european, cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la ciocolată, cu un avans mediu de 17,8%, fructe congelate, cu 13%, și carne de vită și mânzat, cu 10%. Creșteri consistente au fost consemnate și la ouă, unt și lapte proaspăt integral, produse de bază care au pus presiune pe bugetele gospodăriilor. Pe de altă parte, după valurile de scumpiri din anii anteriori, uleiul de măsline s-a ieftinit puternic în 2025, cu aproape 23%, iar reduceri de preț au fost înregistrate și la zahăr, alte uleiuri și grăsimi, precum și la cartofi.

Pentru Republica Moldova, Eurostat nu furnizează date, însă potrivit Biroul Național de Statistică, inflația alimentară în 2025 a fost de circa 5,6% în ritm anual, adică de peste două ori mai mare decât media din UE. Astfel, scumpirea alimentelor în Moldova a fost semnificativ mai puternică decât în blocul comunitar, dar mai moderată comparativ cu România.