Refugiat în Moldova! Acordarea statutului de protecție temporară ar putea crea dificultăți ucrainenilor veniți în țară

De la începutul războiului Federației Ruse în Ucraina, Republica Moldova a devenit un loc de refugiu pentru sute de mii de oameni. Potrivit datelor oficiale, din 24 Februarie 2022 și până în 16 mai 2023, peste 800 de mii de ucraineni au trecut frontiera Republicii Moldova, iar puțin peste 100 de mii de cetățeni continuă să se afle pe teritoriul țării.

De cele mai multe ori, hotarul Republicii Moldova este trecut de femei cu copii sau persoane în etate, bărbații rămânând să își apere patria. Statisticele arată că 60 la sută dintre refugiați sunt femei iar 46 la sută – copii. Aici, ei își găsesc un loc de adăpost, primesc ajutor material și financiar și au posibilitatea să se angajeze în câmpul muncii ori să își facă studiile.

Aflarea refugiaților pe teritoriul Republicii Moldova devine mai complicată

Inițial, mecanismul de acordare a protecției temporare persoanelor strămutate din Ucraina a fost conceput pentru a facilita șederea acestora pe teritoriul Moldovei. Lucrurile au luat însă, o altă întorsătură, după ce în data de 10 mai 2023 Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a decis reducerea termenului de aflare pe teritoriul Republicii Moldova a persoanelor refugiate din Ucraina care nu au obținut o formă de protecție sau un alt drept de ședere. Astfel, un refugiat din Ucraina, care nu s-a înregistrat oficial, se va putea afla pe teritoriul țării doar 90 de zile în decursul unei perioade de 180 de zile.

„Decizia va afecta negativ majoritatea refugiaților care, din varii motive, încă nu au reușit să aplice pentru protecție temporară. Totodată, această decizie se va reflecta negativ asupra activității Inspectoratului General pentru Migrațiune. Este de așteptat ca numărul doritorilor de a obține protecție temporară va crește exponențial cu expirarea celor 90 de zile, iar instituția riscă să se afle în incapacitate să proceseze numărul ridicat de cereri. Această situație poate cauza și riscuri de corupție, sau abuz atunci când refugiații cu termenul de ședere expirat și fără un statut legal în Moldova vor încercă să găsească metode alternative de a-și prelungi șederea în Moldova”, explică experta IPIS, Victoria Olari, într-un studiu amplu „Situația refugiaților din Moldova. Cum să ajuți, fără să dăunezi”.

Experta spune că datorită importanței acestui mecanism, este esențial ca statul, prin actorii guvernamentali, societatea civilă, împreună cu instituțiile implicate în ajutor umanitar refugiaților, să conlucreze pentru a oferi asistență refugiaților în procesul de obținere a statutului de protecție temporară. În cazul contrar, programul riscă să eșueze în fazele sale incipiente și să cauzeze mai multe probleme, decât soluții.

Se scurge termenul legal de ședere pentru primii sosiți

Decizia CSE din 10 mai 2023 a intrat și în vizorul organizațiilor societății civile din Moldova, imediat după ce a fost publicată. Mai multe ONG-uri au semnat o petiție, prin care au cerut suspendarea dispoziției pentru a le asigura refugiaților din Ucraina condiții și pârghii suficiente pentru asigurarea drepturilor fundamentale și securității acestora. Semnatarii spun că există riscul întemeiat că refugiații cu termenul de ședere expirat și fără un statut legal în Moldova, întorcându-se în Ucraina pentru o scurtă perioadă de timp, din diverse motive, inclusiv, medicale, de documentare, muncă etc, se vor confrunta cu îngrădirea dreptului de intrare și aflare pe teritoriul Moldovei – astfel încălcându-se dreptul la viață, care este un drept absolut.

Apărătorii drepturilor omului de asemenea s-au expus sceptic asupra deciziei CSE din 10 mai 2023. Oleg Palii, directorul executiv al Centrului de Drept al Avocaților, spunea într-un interviu pentru Europa Liberă că autoritățile trebuie să-și pună întrebarea ce vor face cu refugiații ucraineni din Republica Moldova care nu au cerut azil, deoarece se scurg cele 90 de zile de ședere legală. În opinia sa, țara nu are capacitatea să proceseze aproape 100 de mii de cereri de azil sau permise de ședere, deci singura soluție pe care o vede e acordarea prin hotărâre de guvern a protecției temporare, așa cum prevede Legea azilului. „Oamenilor trebuie să le dai o perspectivă clară de ședere, ca omul știe că dacă va sta un an de zile, va trebui să-și caute un loc de muncă, să decidă dacă vrea să-și dea copiii la grădiniță sau la școală, să vadă ce face cu viața sa”, subliniază avocatul. Protecția temporară se acordă pe termen de un an, cu posibilitate de extindere de două ori câte șase luni.

Palii crede că refugiații ucraineni sunt în așteptarea încheierii războiului și vor să se întoarcă acasă. Așa se explică numărul relativ mic al cererilor de azil.

Cum susținem refugiații

Între timp, ucrainenii care s-au stabilit temporar în republica Moldova au nevoie de o susținere. Familii întregi își caută un loc de muncă și încearcă să încadreze copiii în instituțiile de învățământ.

Programele de susținere a refugiaților sunt implementate de organizații umanitare, precum ONG-urile sau agențiile Națiunilor Unite în colaborare cu instituțiile de stat. De exemplu, Agenția ONU pentru Refugiați (ICNUR) a pus în aplicare un program de asistență în numerar, care prevede acordarea a 2200 de lei pentru fiecare refugiat, în fiecare lună a aflării sale în Moldova. Astfel, din 24 februarie 2022 și până în luna mai 2023, peste 115 mii de refugiați au primit asistență, iar valoarea acesteia depășește 87 de milioane de dolari SUA.

Ulterior, din noiembrie 2022 și până în martie 2023, refugiații care beneficiază de asistența în numerar au primit și un suport adițional pentru perioada rece a anului care constituie 700 de lei per gospodărie.

Un alt pilon major al răspunsului la criză a fost acordarea unui ajutor financiar gospodăriilor care găzduiesc refugiați ucraineni. Programul Alimentar Mondial (PAM) a oferit câte 3.900 de lei pentru gospodăriile care au găzduit până la patru refugiați și 4.800 de lei pentru găzduirea a cinci sau mai mulți cetățeni. Prin intermediul PAM, peste 42 de mii de moldoveni care și-au împărțit casa cu refugiații ucraineni au primit asistență în numerar. Toate aceste programe au fost realizate datorită implicării și conlucrării cu structurile de asistență teritorială, autoritățile locale și organizațiile societății civile.

Pentru a asigura sustenabilitate în acțiuni, pe lângă asistență umanitară este important aspectul de integrare socio-economică a refugiaților stabiliți în Republica Moldova. Astfel de programe includ cursuri de limbă română, programe de formare profesională și facilitarea accesului la piața muncii. Scopul acestor programe este de a ajuta refugiații să devină autonomi din punct de vedere economic și să se integreze în comunitățile locale. Însă, de exemplu, cifrele cu privire la angajarea în câmpul muncii arată modest. Din peste o sută de mii de refugiați ucraineni stabiliți în Moldova, doar 1099 de cetățeni, dintre care 799 de femei și 300 bărbați, și-a găsit, oficial, un loc de muncă.

Deși mecanismul de acordare a protecției temporare persoanelor strămutate din Ucraina a fost conceput pentru a facilita șederea acestora pe teritoriul Moldovei, modul în care acesta este pus în aplicare a trezit îngrijorări atât în rândul potențialilor beneficiari, cât și a societății civile, spune Victoria Olari. Așa de exemplu, dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale 9 din 10 mai 2023 prevede că din 15 mai 2023, termenul de aflare pe teritoriul Republicii Moldova a persoanelor refugiate din Ucraina care nu au obținut o formă de protecție sau un alt drept de ședere va constitui 90 de zile în decursul unei perioade de 180 de zile. Decizia va afecta majoritatea refugiaților care, din varii motive, încă nu au reușit să aplice pentru protecție temporară.

Ce fac alte țări

În Franța, refugiații Ucraineni primesc același ajutor financiar ca alți refugiați, în jur de 200 de euro de persoană pe lună, iar proprietarii care găzduiesc refugiați ucraineni primesc 50 de euro pe lună.

În Olanda, refugiații ucraineni primesc o sumă între 120 de euro și 215 euro pe lună în funcție de numărul de membrii ai familiei cât și 93 de euro pe lună dacă sunt cazați într-o locuință privată. Însă dacă o persoană majoră din familie începe să lucreze, ajutorul financiar este oprit.

În Polonia, refugiații primesc 300 de zloți (aproximativ 700 de lei moldovenești) pentru a răspunde la nevoile imediate, după care pot aplica la diferite programe de asistență prin care pot primi 500 de zloți (aproximativ 900 de lei) pe lună pentru fiecare copil sau în jur de 700 de zloți (aproximativ 1200 de lei) pe lună în cazul în care veniturile lor sunt prea mici.

„Faptul că există deschidere și determinare de a continua sprijinul pentru refugiații ucraineni și comunitățile care îi găzduiesc trezește încredere că lucrurile pot fi schimbate spre bine. Experiența anului trecut oferă o bază solidă pentru dezvoltarea și îmbunătățirea programelor și mecanismelor existente. E important ca în procesul de elaborare și implementare să se asigure că măsurile bine intenționate, vin să ajute și nu să dăuneze celor care au nevoie mai mare de protecție”, conchide Victoria Olari.

Acest articol a fost realizat în cadrul inițiativei „Administrarea social responsabilă a finanțării externe”, implementate de Institutul pentru Inițiative Strategice în parteneriat cu Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, cu suportul Fundației Soros Moldova.

#protectie temporara #război Ucraina #refugiati ucraineni #Republica Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.