Reîntoarceți presa înapoi pe străzile Chișinăului!

03 Nov. 2021, 14:21
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
03 Nov. 2021, 14:21 // Actual //  MD Bani

De mai mulți ani, Primăria Chișinău încearcă să închidă chioșcurile care vând ziare și reviste. Sub diferite pretexte, acest lucru se face astfel încât să rămână doar chioșcurile vânzătorilor de detergenți, produse alimentare și băuturi.

Încă de la 1 ianuarie 2017, 12 chioșcuri de presă din centrul Chișinăului, de pe strada Pușkin până la strada Ciuflea, de pe bulevardul Negruzzi și din Piața Gării, au fost înlăturate printr-o decizie a primarului de atunci, –  Dorin Chirtoacă. Acum nu mai poți cumpăra ziare sau reviste pe străzile principale din Chișinău.
A fost imposibil să readucem chioșcurile în locul lor anterior. Încercările de a obține permisiunea de a amplasa chioșcurile de ziare scoase de pe bulevardul Ștefan cel Mare în alte locuri au eșuat din cauza refuzului autorităților.
Distribuitorii, redactorii de ziare și angajații tipografiei, ca și toți locuitorii Chișinăului, au sperat că lucrările de renovare se vor încheia și că totul va putea fi restabilit. Ei nici măcar nu au încercat să meargă în instanță pentru a contesta decizia primarului și au ratat termenul limită pentru depunerea cererilor. Nimeni nu și-ar fi putut imagina că într-o țară care pretinde că are valori democratice va avea loc o distrugere în masă a presei scrise.
În octombrie 2017, autoritățile municipale au aprobat regulamentul privind comerțul din capitală, iar chioșcurile de vânzare cu amănuntul a presei au fost puse pe picior de egalitate cu cele care vând alimente, băuturi, haine, produse chimice de uz casnic etc.
Reglementările au permis Primăriei să continue să măture orașul din presă. Potrivit noului proiect de regulament privind comerțul în municipiul Chișinău, proprietarii chioșcurilor, inclusiv a chioșcurilor de presă, nu aveau voie să le amplaseze în perimetrul străzilor Mateevici, Albișoara, Mihai Viteazul și Ismail, precum și pe străzile centrale din toate zonele rezidențiale: Dacia, Mircea cel Bătrân, bulevardul Moscova, Alba Iulia și altele. Pe alte străzi este interzisă amplasarea chioșcurilor la mai puțin de șase metri de carosabil. Dar pur și simplu nu există trotuare atât de largi. Nici chioșcurile nu pot fi amplasate în curți, deoarece toate drumurile aparțin carosabilului, în apropierea clădirilor administrative, a instituțiilor sociale (inclusiv a școlilor), a spitalelor, a parcurilor și a piețelor.
Nicăieri în lume nu a fost inventată o altă modalitate de distribuire a ziarelor și revistelor decât prin intermediul chioșcurilor, care și, impulsionează consumatorii, îi favorizează să procure ziare și reviste. Acest lucru este la fel de clar ca și faptul că, pe timp de caniculă, apa este vândută de la automate și florile din piețele de flori.
Dintre cele 5.700 de chioșcuri și alte forme de comerț stradal din Chișinău, doar 120 vând presă. Și doar chioșcurile de presă sunt eliminate.
Editorii ziarelor naționale au făcut apel la consiliul municipal să schimbe regulamentul care prevede distribuția presei prin intermediul chioșcurilor de presă și să-l suspende pe cel actual, deoarece “este inacceptabil să se echivaleze vânzarea de materiale tipărite cu vânzarea altor tipuri de mărfuri(cafea, produse din carne, detergenți etc.). O propunere specială pentru a acorda presei și distribuitorilor săi “un statut social special” a fost propusă pentru a fi prezentată în fața CMC. Decizia Consiliului municipal nr. 2/12 a fost adoptată la 5 februarie 2019. CMC a anulat interdicția de amplasare a punctelor de presă și de flori în zona istorică, în parcuri și pe străzile principale, eliminând această clauză din regulamentul nr. 10/2 din 09 octombrie 2017.
Mai târziu, la finele anului 2019  alte nouă chioșcuri de presă au fost evacuate deja de pe strada Mircea cel Bătrân, fără vre-un avertisment, cu încălcarea iarăși a normelor democratice.
Noi forțe conceptuale au venit la putere la Chișinău și au adus noi metode de lucru. Licitațiile pentru dreptul de a încheia un acord privind amplasarea de chioșcuri în capitală au devenit de actualitate. Licitațiile pentru loturile de presă însă au sume foarte mari – și scopul autorităților este unul – de a lichida această ramură de editare și distribuție a presei scrise  În capitalele

europene, nimeni nu se gândește să scoată chioșcurile de presă de pe străzile principale. În același timp, numărul de chioșcuri ce comercializează presă în țările europene este în creștere. Ca exemplu autoritățile municipale din Paris au sărbătorit recent 150 de ani de la înființarea primului chioșc de presă.
“În ultimii ani, în Republica Moldova au falimentat circa 50 redacții de ziare și reviste, iar acest lucru este direct legat de lichidarea instituțiilor de presă periodică. La început, chioșcurile de presă au fost lichidate pentru că erau în renovare pe bulevardul Ștefan cel Mare. Apoi s-au referit la regulamentul nou propus, spunând că va exista un concept de comerț și că presa va fi protejată. Pe măsură ce avem concepțul și regulamentul aporbat, am văzut că chioșcurile de presă sunt scoase la licitație la prețuri foarte mari, de cinci ori mai mari decât este prevăzut în formula de calcul. În mod evident, prețurile sunt inaccesibile pentru vânzătorii de produse ieftine, dar importante din punct de vedere social, cum ar fi ziarele și revistele. Care este logica din spatele acestei decizii? Chioșcurile de presă nu ar trebui să fie asimilate cu punctele de vânzare cu amănuntul care vând orice, de la fast-food la produse de curățenie pentru uz casnic, și ar trebui să se aplice alte criterii pentru a le evalua performanță

Cerem Primăriei și consilierilor municipali să ofere sprijin presei și distribuitorilor!

Realitatea Live

03 Nov. 2025, 12:23
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
03 Nov. 2025, 12:23 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Premierul Alexandru Munteanu a criticat modul în care băncile comerciale din Republica Moldova gestionează resursele financiare, acuzând sectorul bancar de pasivitate față de economia reală. Într-o declarație de la tribuna Parlamentului, șeful Executivului a afirmat că instituțiile financiare preferă să-și plaseze lichiditățile în hârtii de valoare și instrumente financiare sigure, în loc să crediteze întreprinderile mici și mijlocii sau agricultura – domenii vitale pentru dezvoltarea economică.

„Eu îmi dau seama că este o problemă. Am discutat cu guvernatoarea Băncii Naționale că trebuie să găsim un model mai eficient, fiindcă băncile au foarte multe lichidități pe care nu prea știu cum să le folosească. Ele le pun în hârtii de valoare, dar nu prea investesc în economia reală. Noi ne gândim cum să accelerăm acest proces și deja ne-am înțeles să avem ședințe comune cu băncile comerciale pentru a le asculta și a identifica soluții concrete”, a declarat premierul.

Munteanu a subliniat că, în opinia sa, situația se va ameliora după alegeri, odată cu revenirea stabilității politice și economice, dar a insistat că statul trebuie să intervină pentru a încuraja băncile să-și asume un rol mai activ în creditarea economiei.

„Eu am o ambiție personală – am fost implicat în programe de microfinanțare și am fost printre fondatorii ProCredit. În Ucraina, ProCredit finanța sectorul agrar, dar în Moldova, din păcate, nu. Dacă am putea prelua unele practici de acolo și să le aplicăm aici, ar fi foarte bine. Trebuie să ne gândim la sectorul mic și mijlociu, nu doar la clienți mari cu gajuri mari”, a spus premierul.

Șeful Guvernului a criticat și filosofia conservatoare a sistemului bancar, care preferă garanțiile materiale mari în locul creditării productive:

„Modelul actual de a cere gaj mare și de a lichida activele în caz de problemă nu funcționează pentru IMM-uri. Băncile trebuie să învețe să facă altceva, să își schimbe filosofia.”
Totodată, premierul a atras atenția asupra efectului normelor prudențiale impuse la nivel european, care, în opinia sa, pot descuraja finanțarea unor sectoare precum agricultura:

„Banca Centrală Europeană a impus multe norme prudențiale care poate au sens în Europa Centrală, dar la noi nu funcționează la fel. În agricultură, modelul de finanțare trebuie să fie altul decât cel aplicat în servicii sau industrie”.

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII