Renault Group „transferă“ Dacia în sfera motoarelor pe benzină. Franţa preia conducerea pentru electrice

În cadrul planului „Renaulution“, Renault Group a anunţat pe 18 februarie 2022 că studiază o nouă strategie referitoare la modul de organizare a activităţilor şi tehnologiilor sale în domeniul vehiculelor electrice şi termice în scopul creşterii eficienţei şi performanţei comerciale ale acestora. Noua strategie vizează adaptarea fiecărei tehnologii, ţinând cont de atuurile şi de expertiza grupului pe diferite pieţe şi în cadrul Alianţei. Grupul vizează o „scindare“ a activităţii – o entitate pentru producţia şi vânzarea de electrice şi una pentru dezvotlare şi producţie de motoare, cutii de viteze şi sisteme de propulsie termice şi hibride.

Astfel, perimetrul de activitate pentru fabricarea motoarelor şi transmisiilor termice şi hibride, exceptând producţia de şasiuri, va include Uzinele Mecanice: Motores (Spania), Sevilla (Spania), Cacia (Portugalia), Bursa (Turcia), Mioveni (România), Curitiba (Brazilia), CorMecanica (Chile), PFA (Argentina), dar şi partea de cercetare, dezvoltare şi inginerie din cadrul RTS (Spania), RTR (România şi Turcia) şi RTA (Brazilia).

În plus, dacă acum sunt în cadrul Alianţei circa 100 de modele, din care 60% sunt pe platforme comune, până în 2026 numărul modelelor va scădea sub 90, 80% dintre acestea vor fi pe platforme comune, iar în 2030 Renault, Nissan şi Mitsubishi vor ajunge la un total de 35 de modele cu 90% platforme comune.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#vehicule #Renault #benzina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.