Renault Group „transferă“ Dacia în sfera motoarelor pe benzină. Franţa preia conducerea pentru electrice

În cadrul planului „Renaulution“, Renault Group a anunţat pe 18 februarie 2022 că studiază o nouă strategie referitoare la modul de organizare a activităţilor şi tehnologiilor sale în domeniul vehiculelor electrice şi termice în scopul creşterii eficienţei şi performanţei comerciale ale acestora. Noua strategie vizează adaptarea fiecărei tehnologii, ţinând cont de atuurile şi de expertiza grupului pe diferite pieţe şi în cadrul Alianţei. Grupul vizează o „scindare“ a activităţii – o entitate pentru producţia şi vânzarea de electrice şi una pentru dezvotlare şi producţie de motoare, cutii de viteze şi sisteme de propulsie termice şi hibride.

Astfel, perimetrul de activitate pentru fabricarea motoarelor şi transmisiilor termice şi hibride, exceptând producţia de şasiuri, va include Uzinele Mecanice: Motores (Spania), Sevilla (Spania), Cacia (Portugalia), Bursa (Turcia), Mioveni (România), Curitiba (Brazilia), CorMecanica (Chile), PFA (Argentina), dar şi partea de cercetare, dezvoltare şi inginerie din cadrul RTS (Spania), RTR (România şi Turcia) şi RTA (Brazilia).

În plus, dacă acum sunt în cadrul Alianţei circa 100 de modele, din care 60% sunt pe platforme comune, până în 2026 numărul modelelor va scădea sub 90, 80% dintre acestea vor fi pe platforme comune, iar în 2030 Renault, Nissan şi Mitsubishi vor ajunge la un total de 35 de modele cu 90% platforme comune.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#vehicule #Renault #benzina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Centru pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării a publicat Raportul privind acțiunile de manipulare a informației și ingerințele străine (MIIS) care afectează reziliența democratică a Republicii Moldova. Documentul oferă o evaluare detaliată a evoluției recente a mediului informațional, riscurilor și amenințărilor capabile să afecteze proceselor democratice și parcursului european al statului.

Analiza indică că forțele de manipulare rusești recurg la recalibrare și la adaptare constantă a strategiei și a rețelelor de influență. Obiectivul lor strategic rămâne blocarea integrării europene a țării noastre, prin erodarea sprijinului public intern și extern.

„Raportul constată că acțiunile de manipulare vizează percepțiile despre viitorul țării și despre capacitatea sa de a deveni stat membru al Uniunii Europene. Mesajele manipulative urmăresc descurajarea populației interne, dar și diminuarea încrederii partenerilor externi în angajamentul european al Republicii Moldova. Cazurile documentate și prezentate în Raport evidențiază faptul că aceste acțiuni sunt coordonate, persistente și adaptate la dinamica politică și socială internă.

Documentul reflectă tacticile maligne utilizate, inclusiv dezinformarea, manipularea emoțională, exploatarea temelor sensibile și amplificarea artificială a conținutului online. Sunt prezentate cazuri concrete de manipulare informațională, analizate din perspectiva scopului, publicului țintă și impactului social”, transmit specialiștii Centrului.

În document se menționează că fundalul socio-politic actual este unul fragmentat în raport cu încrederea în instituțiile statului. Asemenea circumstanțe amplifică dependența crescută de platformele sociale ca sursă primară de informare, iar vulnerabilitatea este exploatată constant.

„Raportul califică atacurile de tip MIIS drept un efort pe termen lung, planificat și adaptiv. Scopul acestor atacuri nu este doar influențarea opiniei publice, ci degradarea capacității societății de a distinge adevărul de minciună. Această degradare afectează luarea deciziilor informate și slăbește reziliența democratică a statului.

În același timp, raportul subliniază că răspunsul eficient necesită o abordare proactivă și coerentă. Documentul propune o arhitectură de soluții ancorată într-o abordare la nivelul întregii societăți. Aceasta include înțelegerea tiparelor de manipulare, consolidarea comunicării strategice și cooperarea între instituții, mass-media și societatea civilă. Raportul recomandă acțiuni coordonate care să reducă vulnerabilitățile și să întărească coeziunea socială”, mai notează specialiștii.

Reprezentanții Centrului reafirmă angajamentul de a informa transparent publicul, de a sprijini protejarea spațiului informațional național și de a promova interesele naționale, democrația și parcursul european al țării într-un spațiu informațional sigur și rezilie.

Raportul integral poate fi consultat AICI.