Republica Moldova a obținut Cotă Specială de autorizații CEMT pentru anul 2023

Agenția Națională Transport Auto anunță că Republic Moldova a obținut Cotă Specială de autorizații CEMT pentru anul 2023. Andrei Spînu, Viceprim-Ministru, Ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, în cadrul Consiliului Miniștrilor al Forului Internațional de Transport (FIT) 2022, care a avut loc în perioada 18-19 mai 2022, la Leipzig, Germania, a înaintat solicitarea din partea Republicii Moldova a sprijinului pentru acordarea unei Cote Speciale de cel puțin 25 autorizații multilaterale CEMT.

Pentru luarea deciziei, subiectul a fost abordat la ședința Grupului pe Transport Rutier al FIT, care s-a desfășurat în perioada 23-24 iunie, la Paris, unde au fost prezenți reprezentanții delegațiilor a 43 State Membre. Delegația Republicii Moldova a prezentat informația necesară și argumentarea detaliată privind necesitatea Cotei Speciale de autorizații, având în vedere situația dificilă a operatorilor de transport moldoveni și dificultățile cu care se confruntă aceștia la efectuarea transportului rutier internațional în contextul realităților actuale din regiune.

În rezultat, cu vot unanim, Statele Membre FIT au decis acordarea Republicii Moldova pentru anul 2023 a unei Cote Speciale de 50 autorizații CEMT de bază, care conform coeficienților de multiplicare vor fi transformate în autorizații pentru camioane EURO V și EURO VI. Ținem să menționăm că, cota de bază acordată anual Republicii Moldova constituie 150 autorizații CEMT.

În dependență de evoluția evenimentelor din Ucraina, Cota Specială poate fi prelungită pentru perioada anilor 2024-2025, însă nu mai mult de 3 ani consecutiv, conform reglementărilor stabilite în cadrul Sistemului Cotei Multilaterale CEMT.

#CEMT #autorizatii de transport #ANTA #andrei spinu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2023, în Republica Moldova au activat 41,8 mii de întreprinderi, cu 0,7% mai mult față de anul 2022. Întreprinderile active au reprezentat 75,5% din totalul unităților raportoare, arată datele Biroului Național de Statistică. În același an 4.100 de întreprinderi au fost desființate, față de doar 2.300 de firme nou-create, ceea ce înseamnă că au dispărut de aproape două ori mai multe întreprinderi decât s-au înființat.

Cea mai mare pondere în totalul întreprinderilor active a fost deținută de comerțul cu ridicata și cu amănuntul, care a concentrat 39,0% din total. Urmează activitățile profesionale, științifice și tehnice – 9,7%, industria prelucrătoare – 9,5%, construcțiile și transportul și depozitarea – câte 7,1%, tranzacțiile imobiliare – 7,0% și informațiile și comunicațiile – 6,4%. La polul opus se află producția și furnizarea de energie electrică și termică (0,4%) și distribuția apei și salubritatea (0,3%).

Pe parcursul anului 2023 au fost create 2,3 mii de întreprinderi, cu 50,9% mai puține față de anul precedent. Rata de creare a întreprinderilor a constituit 5,5%, cea mai mare fiind înregistrată în sectorul producției și furnizării de energie electrică și termică – 15,3%.

În același timp, 4,1 mii de întreprinderi au fost desființate, cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani. Rata de desființare a ajuns la 9,8%, iar cea mai mare pondere a firmelor închise s-a regăsit în comerțul cu ridicata și cu amănuntul – 40,9% din total.

Structura mediului de afaceri rămâne puternic concentrată pe microîntreprinderi. În 2023, 68,6% dintre întreprinderile active aveau 0–4 salariați, iar această categorie a reprezentat 81,4% din totalul firmelor nou-create și 94,9% din totalul întreprinderilor desființate.

Distribuția regională arată o concentrare accentuată în municipiul Chișinău, unde erau înregistrate 26,4 mii de întreprinderi active, adică 63,1% din total. Urmează regiunea Centru – 15,8%, Nord – 12,7%, Sud – 5,4% și UTA Găgăuzia – 3,1%.

În 2023, rata de creare a întreprinderilor a fost de 5,0% în Chișinău, 7,0% în Nord, 6,9% în Sud, 5,8% în Centru și 6,2% în UTA Găgăuzia. Cea mai mare rată de desființare s-a înregistrat în UTA Găgăuzia – 12,3%.

Datele BNS mai arată că 66,9% dintre întreprinderile active au fost conduse de bărbați, iar aproximativ o treime – de femei. Cea mai mare pondere a femeilor-manager a fost înregistrată în învățământ – 63,8%, în timp ce cea mai mică în industria extractivă – 4,3%.