Republica Moldova a primit miliarde de lei din străinătate! Unde au ajuns banii

Republica Moldova a beneficiat e sprijin financiar în suma de 8,7 miliarde de lei în perioada august 2021 – 2023, anunță deputatul Radu Marian.

Banii au mers pentru compensații la factură, pentru renovare de grădinițe și școli, pentru reparație de drumuri și multe altele.

Deputatul spune că pe timpul guvernării PAS, Republica Moldova a primit finanțări de peste două ori mai mari față de cele primite în perioada comunistă. Deschiderea UE, României SUA și a tuturor partenerilor externi este una fără precedent pentru Moldova.

Conform datelor preliminare furnizate de Banca Națională a Moldovei, datoria externă brută a Republicii Moldova a înregistrat o creștere semnificativă de 6,8% în primele șase luni ale anului 2023, comparativ cu finele anului precedent. La 30 iunie 2023, aceasta a atins suma de 10 242,00 milioane de dolari, marcând un nou record pentru țară.

Raportul datoriei externe brute la Produsul Intern Brut (PIB) a constituit 67,2%, reprezentând o creștere de 1,1 puncte procentuale față de sfârșitul anului 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datorie #miliarde #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.