Republica Moldova economisește lumină! Într-o săptămână

Prima săptămână de consum responsabil a energiei electrice a permis diminuarea consumului în orele de vârf și economii de 200 mii Euro, anunță economistul Veaceslav Ioniță.

Potrivit lui Ioniță, consumul de energie electrică în 2 ore zilnice de vârf în săptămâna care a trecut (24-30 octombrie 2022) a fost cu 6,4% mai mic decât în săptămâna precedentă. Astfel puterea de consum în orele de vârf de săptămâna trecută a fost de 764 MW sau cu 53,5 MW mai puțin decât în săptămâna precedentă când puterea de consum a fost de 817,5 MW.

„Prețul de achiziție a energiei electrice din România în mod obișnuit este de 1,76 Lei/kWh, iar energia de avarie este procurată cu până la 7 lei/KWh, sau de 5 ori mai scump. La prețul energiei de avarie, reducerea consumului din orele de vârf permite economii de circa 200 mii Euro săptămânal, bani care în caz de consum excesiv vor trebui incluși în tarif”, a punctat Ioniță.

Republica Moldova se confruntă cu o gravă criză energetică după ce Centrala de la Cuciurgan a redus exporturile de curent la 27% de la începutul lunii octombrie urmare a livrărilor mai mici de gaz de la Gazprom. Țara noastră a fost nevoită să achiziționeze energie din România la un preț de 90 euro per MW/h, iar pe cea de avarie de la 190 euro la 360 euro MW/h.

#Energie #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul român Andrei Caramitru a lansat un avertisment dur asupra sustenabilității sistemelor de pensii și sănătate din statele vestice, inclusiv România, pe fondul unei realități demografice și economice ignorate de decidenți. Într-o postare pe Facebook, Caramitru susține că jumătate din toate taxele plătite de populație sunt direcționate către susținerea pensionarilor, prin pensii directe și costuri medicale, iar suma este în continuă creștere, forțând statele să se împrumute masiv.

„Tinerii nu se mai căsătoresc și nu mai fac copii. Motivul principal: costul locuințelor. Este prea mare. Dacă adăugăm și taxele tot mai ridicate, distrugem chiar segmentul care ar trebui să susțină sistemul”, afirmă Caramitru. În lipsa natalității, statele sunt obligate să importe forță de muncă prin imigrație, dar această soluție temporară creează tensiuni sociale și poate alimenta conflicte etnice și instabilitate politică.

Caramitru explică faptul că arhitectura actuală a sistemelor de protecție socială a fost creată după al Doilea Război Mondial, într-un context complet diferit: populație tânără, familii numeroase și speranță de viață de 65 de ani — exact limita stabilită pentru pensii. În prezent, speranța de viață a crescut considerabil, iar raportul dintre populația activă și cea inactivă s-a deteriorat dramatic.

Soluțiile propuse de economist sunt dure, dar inevitabile, în opinia sa: creșterea vârstei de pensionare spre 70 de ani (așa cum deja se face în țările nordice), plafonarea pensiilor pentru a evita excesul și dezechilibrul bugetar, introducerea coplății în sistemul de sănătate, trecerea graduală la pensii și servicii medicale private, liberalizarea și subvenționarea construcției de locuințe în marile orașe pentru a sprijini tinerii.

„Democratic, aceste măsuri sunt imposibil de aplicat. Populația nu le va vota niciodată. De aceea, căderea este inevitabilă. Statele doar amână deznodământul”, conchide Caramitru. În viziunea sa, fără reforme radicale, modelul actual de stat social se îndreaptă spre faliment, colaps instituțional și haos social.