Republica Moldova importă gaze din România

Consumul de gaz al României este de aproape 40 de milioane de metri cubi. Producția locală este de 24,1 milioane metri cubi, extracția din depozite – 10,2 milioane de metri cubi și importăm prin Bulgaria 5,3 milioane de metri cubi. În același timp, România exportă 2,7 milioane de metri cubi către Ungaria. Acest export poate fi tranzit gaze prin România sau chiar un export propriu-zis de gaz producție locală. Ineditul vine dintr-un mic export către Republica Moldova, prin gazoductul Iași-Ungheni, pe unde pleacă 0,5 milioane metri cubi. Nu se întâmplă prea des să existe fluxuri de gaze pe această rută. În acest caz, este posibil ca Moldova să-și aducă din gazele pe care le-a stocat în depozitele de peste Prut.

În perioada următoare, un val de frig va veni peste România, conform prognozelor meteo. Este de așteptat așadar că se va înregistra un consum de gaze în creștere. Ministrul Energiei de la București, Sebastian Burduja spune că România va depăși acest episod numai cu gaz românesc, fără a avea nevoie de importuri. Numai că Bucureștiul importă în prezent, chiar dacă nu este ger.

„Vine gerul, dar suntem pregătiți. Avem gaze în depozite la un nivel de 82,93%, diferența față de aceeași perioadă a anului trecut fiind de peste 176 milioane metri cubi. La cum a decurs iarna până acum, dar chiar și în condiții mai grele, cu maxim 1-2 episoade de ger sau viscol pe lună, vom trece iarna doar cu gaz românesc, din ceea ce avem înmagazinat și ceea ce producem”, a spus Burduja.

Uzual, în perioada de iarnă, consumul intern al României este asigurat din producția curentă, extracția din depozite și importuri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #import #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile alimentelor din Uniunea Europeană au crescut în medie cu 2,8% în 2025 față de anul precedent, însă evoluțiile diferă semnificativ de la o țară la alta, iar unele produse au înregistrat scumpiri de peste 10%, arată datele publicate de Eurostat.

România a încheiat anul cu cea mai mare inflație alimentară din UE, de 6,7%, de peste două ori mai ridicată decât media blocului comunitar. La polul opus se află Franța, unde alimentele s-au scumpit cu doar 0,7%, în timp ce în Elveția prețurile au scăzut cu 1,1%. Dintre marile economii europene, Italia a înregistrat 2,5%, iar Germania și Spania câte 2,1%, în timp ce în Cipru prețurile au stagnat. În afara Uniunii, dar relevantă pentru comparație, Turcia se confruntă cu o inflație alimentară de 32,8%, într-un context de criză prelungită.

La nivel european, cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la ciocolată, cu un avans mediu de 17,8%, fructe congelate, cu 13%, și carne de vită și mânzat, cu 10%. Creșteri consistente au fost consemnate și la ouă, unt și lapte proaspăt integral, produse de bază care au pus presiune pe bugetele gospodăriilor. Pe de altă parte, după valurile de scumpiri din anii anteriori, uleiul de măsline s-a ieftinit puternic în 2025, cu aproape 23%, iar reduceri de preț au fost înregistrate și la zahăr, alte uleiuri și grăsimi, precum și la cartofi.

Pentru Republica Moldova, Eurostat nu furnizează date, însă potrivit Biroul Național de Statistică, inflația alimentară în 2025 a fost de circa 5,6% în ritm anual, adică de peste două ori mai mare decât media din UE. Astfel, scumpirea alimentelor în Moldova a fost semnificativ mai puternică decât în blocul comunitar, dar mai moderată comparativ cu România.