Republica Moldova ocupă locul 5 în lume după volumul exporturilor de nuci. Țările în care ajung acestea

În cadrul Conferinței Naționale a Nucicultorilor, desfășurată la Chișinău s-a discutat despre situația din sectorul nucifer. Potrivit experților naționali și internaționali, acest sector se află în pragul unor transformări importante, care ar putea duce la sporirea roadei, calității acesteia și, implicit, a competitivității pe piețele internaționale.

Potrivit informațiilor, Republica Moldova se numără printre cei mai mari exportatori de nuci, plasându-se pe locul 5 în lume. În 2020, volumul exporturilor a fost de 12,7 mii de tone.

Astfel, 79% din exporturile de nuci sunt orientate spre țările UE, iar principalele state importatoare sunt Franța, Germania, Olanda, România și Austria. Cultura nuciferă reprezintă 5% din volumul exporturilor horticole și înregistrează o valoare monetară de 50% din acestea. Nucicultorii cred că volumul exporturilor ar putea crește și mai mult, de la 120 de milioane de dolari, în prezent, până la 200 de milioane.

În acest sens, specialiștii recomandă extinderea gamei de produse nucifere care sunt exportate. De asemenea, pentru un randament dublu și pentru o roadă de calitate se propune modernizarea livezilor.

La moment, suprafața livezilor de nuc din țară este de circa 20 de mii de hectare, dintre care 15 mii de hectare, adică 75%, sunt soiuri vechi.

Specialiștii au mai menționat că 30-35% din producția exportată de nuci provine din plantații, iar restul vine din fâșiile de aliniament. Din acest motiv, o altă recomandare este producerea nucilor în plantații comerciale, așa cum se întâmplă în țările care au un sector nucifer dezvoltat.

Pentru aceasta, producătorii de nuci din țară pot apela la investițiile oferite de linia de creditare a Proiectului Băncii Europene de Investiții, Livada Moldovei.

„În ședință de Guvern a fost aprobată reluarea negocierilor și extinderea contractului cu Banca Europeană de Investiții cu un sold de 60 de milioane de euro pentru modernizarea sectorului horticol. Acest credit ne permite ca agricultorii să nu întâmpine deficiențe financiare la implementarea investițiilor, fiind facilitat în paralel de acest instrument de intervenție și plăți în sector”, a declarat ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Viorel Gherciu.

Livada Moldovei este o linie de creditare oferită de către Banca Europeană de Investiții, care a devenit operațională în 2016. Prin intermediul acesteia sunt puse la dispoziție creditele destinate investițiilor în sectorul horticol. Până în prezent, în cadrul liniei de creditare Livada Moldovei au fost finanțate 264 de proiecte investiționale, fiind alocată suma de 57,3 milioane de euro.

#sector nucifer #Livada Moldovei #producatori #finanțare #export #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.