Republica Moldova, printre statele fără libertate economică. Ne suflă în ceafă Mongolia

Chiar dacă a avansat 0,5 puncte în topul libertății economice, Republica Moldova înregistrează unul dintre cele mai reduse scoruri din regiune privind libertatea economică. La nivel mondial este devansată și de Paraguay și urmată de Mongolia, potrivit Heritage Foundation.

Moldova se situează pe locul 41 între 45 de țări din regiunea Europei, iar scorul său general este sub media regională, dar peste media mondială. Țara noastră a depășit doar Federația Rusă, Belarus, Grecia și Ucraina.

Scorul libertății economice a Moldovei este de 62,5 și plasează țara pe locul 85 printre statele lumii. Scorul său general, care a crescut cu 0,5 puncte, se datorează îmbunătățirii aspectului impozitării.

Criminalitatea organizată și corupția, macină Republica Moldova

Economia Moldovei rămâne în categoria moderat liberă anul acesta. Libertatea economică este constrânsă de vulnerabilitatea continuă a țării post-sovietice la corupție, incertitudinea politică, capacitatea administrativă slabă, birocrația, un cod rigid al muncii și dependența de importurile de energie. Statul de drept, în special, rămâne foarte slab, în special în sistemul juridic.

Totodată, experții de la Heritage constată și un impact negativ al COVID-ului asupra economiei, care este prognozată să se contracte cu 4,5% în anul 2021.

Drepturile de proprietate sunt garantate de legislație, dar acestea sunt subminate de corupția din justiție. Titlurile de proprietate sunt înregistrate la Cadastru. Justiția este independentă din punct de vedere constituțional. Sunt în curs reformele pentru îmbunătățirea cadrului legal, reorganizarea și eficientizarea instanțelor judecătorești, care au fost supuse presiunii politice. Criminalitatea organizată și corupția rămân probleme majore la toate nivelurile guvernamentale.

Cea mai mare rată a impozitului pe profit este de 12%. Sarcina fiscală totală este egală cu 17,7% din venitul intern total. Cheltuielile guvernamentale s-au ridicat la 31,1% din PIB în ultimii trei ani, iar deficitul bugetar a fost în medie 1,1% din PIB. Datoria publică este echivalentă cu 27,3% din PIB.

Gestionarea autorizațiilor de construcție a devenit destul de scumpă și consumă mult timp. Se estimează că aproximativ o cincime din forța de muncă lucrează în străinătate, lăsând mai puține persoane care caută locuri de muncă acasă și îngreunează extinderea producției interne. Guvernul subvenționează agricultura și alte sectoare și menține controlul prețurilor la produsele alimentare și alte produse de bază.

Finanțarea pe termen lung, dificilă

Moldova are în vigoare opt acorduri comerciale preferențiale. Rata tarifară medie ponderată pe comerț este de 4,1 la sută și sunt în vigoare opt măsuri netarifare. În general, investitorii străini și interni sunt tratați în mod egal în condițiile legii, dar cadrul general privind investițiile nu este transparent și eficient. Finanțarea pe termen lung rămâne dificilă. Aproximativ 45% dintre moldovenii adulți au acces la un cont la o instituție bancară oficială.

Cea mai proastă situație se atestă la eficiența justiției – 29,9 puncte printre cele mai joase scoruri din lume urmată de integritatea Guvernului – 38,7 puncte și libertatea pieții muncii – 39,2 puncte. Cel mai bun punctaj, Republica Moldova l-a luat la capitolul sănătatea fiscală – 96,5 puncte, sarcina fiscală – 94 puncte și libertatea comerțului – 76,8 puncte.

La nivel european, pe primul loc cu cea mai liberă economie este Elveția urmată de Irlanda, Marea Britanie, Estonia și Danemarca. Din fostul spațiu ex-sovietic o situație mai proastă este în Tadjikistan – 134, Uzbekistan – 108, Belarus – 95 și Federația Rusă – 92.

Indicele anual al libertății economice este elaborat de Heritage Foundation și măsoară gradul de libertate economică după patru criterii: dimensiunea guvernului, statul de drept, eficiența reglementării și piețele deschise.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețul de achiziție a gazului este în prezent mai mic decât cel inclus în tariful actual, însă o eventuală reducere a facturilor nu poate fi anticipată la acest moment. Avertizarea vine din partea directorului general interimar al Energocom, Eugeniu Buzatu, care afirmă că speculațiile privind o scădere iminentă a tarifului sunt „pripite”, întrucât tariful final depinde de componente încă impredictibile.

Potrivit lui Buzatu, Energocom a transmis deja către ANRE documentele referitoare la costurile de bază – una dintre principalele componente în stabilirea tarifelor reglementate. „Energocom transmite costurile de bază, care reprezintă una dintre componentele stabilirii tarifului. Am transmis către ANRE cererea respectivă și actele care confirmă aceste costuri. Ulterior urmează cererea privind achizițiile propriu-zise de gaze”, a declarat acesta în cadrul emisiunii „Pe față” de la postul public de televiziune.

Deși în spațiul public au apărut opinii conform cărora tariful ar trebui să scadă cu cel puțin 10%, șeful Energocom consideră că astfel de estimări sunt premature. „Am auzit declarații că tariful ar trebui să scadă cu cel puțin 10%. Este prematur, pentru că sunt multe componente necunoscute și care nu depind de Energocom. Una dintre aceste necunoscute o reprezintă devierile”, a explicat Buzatu.

Energocom a anunțat anterior un preț mediu de achiziție de 38,5 euro/MWh, sub nivelul de 45 euro/MWh care stă la baza tarifului actual.

„Cea mai mare pondere în tariful reglementat o are costul achizițiilor de gaze naturale, dar mai includem costurile de distribuție, transport și alte cheltuieli. În tariful actual, prețul de achiziție este de 45 euro/MWh. Noi încă din septembrie am comunicat că achiziționăm la 38,5 euro”, a mai precizat Buzatu.

În prezent, tariful la gaze naturale pentru consumatorii casnici din Republica Moldova este de 16,74 lei/m³.