Republica Moldova, printre statele fără libertate economică. Ne suflă în ceafă Mongolia

Chiar dacă a avansat 0,5 puncte în topul libertății economice, Republica Moldova înregistrează unul dintre cele mai reduse scoruri din regiune privind libertatea economică. La nivel mondial este devansată și de Paraguay și urmată de Mongolia, potrivit Heritage Foundation.

Moldova se situează pe locul 41 între 45 de țări din regiunea Europei, iar scorul său general este sub media regională, dar peste media mondială. Țara noastră a depășit doar Federația Rusă, Belarus, Grecia și Ucraina.

Scorul libertății economice a Moldovei este de 62,5 și plasează țara pe locul 85 printre statele lumii. Scorul său general, care a crescut cu 0,5 puncte, se datorează îmbunătățirii aspectului impozitării.

Criminalitatea organizată și corupția, macină Republica Moldova

Economia Moldovei rămâne în categoria moderat liberă anul acesta. Libertatea economică este constrânsă de vulnerabilitatea continuă a țării post-sovietice la corupție, incertitudinea politică, capacitatea administrativă slabă, birocrația, un cod rigid al muncii și dependența de importurile de energie. Statul de drept, în special, rămâne foarte slab, în special în sistemul juridic.

Totodată, experții de la Heritage constată și un impact negativ al COVID-ului asupra economiei, care este prognozată să se contracte cu 4,5% în anul 2021.

Drepturile de proprietate sunt garantate de legislație, dar acestea sunt subminate de corupția din justiție. Titlurile de proprietate sunt înregistrate la Cadastru. Justiția este independentă din punct de vedere constituțional. Sunt în curs reformele pentru îmbunătățirea cadrului legal, reorganizarea și eficientizarea instanțelor judecătorești, care au fost supuse presiunii politice. Criminalitatea organizată și corupția rămân probleme majore la toate nivelurile guvernamentale.

Cea mai mare rată a impozitului pe profit este de 12%. Sarcina fiscală totală este egală cu 17,7% din venitul intern total. Cheltuielile guvernamentale s-au ridicat la 31,1% din PIB în ultimii trei ani, iar deficitul bugetar a fost în medie 1,1% din PIB. Datoria publică este echivalentă cu 27,3% din PIB.

Gestionarea autorizațiilor de construcție a devenit destul de scumpă și consumă mult timp. Se estimează că aproximativ o cincime din forța de muncă lucrează în străinătate, lăsând mai puține persoane care caută locuri de muncă acasă și îngreunează extinderea producției interne. Guvernul subvenționează agricultura și alte sectoare și menține controlul prețurilor la produsele alimentare și alte produse de bază.

Finanțarea pe termen lung, dificilă

Moldova are în vigoare opt acorduri comerciale preferențiale. Rata tarifară medie ponderată pe comerț este de 4,1 la sută și sunt în vigoare opt măsuri netarifare. În general, investitorii străini și interni sunt tratați în mod egal în condițiile legii, dar cadrul general privind investițiile nu este transparent și eficient. Finanțarea pe termen lung rămâne dificilă. Aproximativ 45% dintre moldovenii adulți au acces la un cont la o instituție bancară oficială.

Cea mai proastă situație se atestă la eficiența justiției – 29,9 puncte printre cele mai joase scoruri din lume urmată de integritatea Guvernului – 38,7 puncte și libertatea pieții muncii – 39,2 puncte. Cel mai bun punctaj, Republica Moldova l-a luat la capitolul sănătatea fiscală – 96,5 puncte, sarcina fiscală – 94 puncte și libertatea comerțului – 76,8 puncte.

La nivel european, pe primul loc cu cea mai liberă economie este Elveția urmată de Irlanda, Marea Britanie, Estonia și Danemarca. Din fostul spațiu ex-sovietic o situație mai proastă este în Tadjikistan – 134, Uzbekistan – 108, Belarus – 95 și Federația Rusă – 92.

Indicele anual al libertății economice este elaborat de Heritage Foundation și măsoară gradul de libertate economică după patru criterii: dimensiunea guvernului, statul de drept, eficiența reglementării și piețele deschise.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pragul pentru constatarea poziției dominante ar putea fi redus de la 50% la 40%, iar Consiliul Concurenței va primi competențe extinse în materie de control al concentrărilor, inspecții și aplicare a sancțiunilor, potrivit proiectului de lege prin care este modificată legislația în domeniul concurenței.

Documentul vizează armonizarea cadrului național cu regulamentele Uniunii Europene privind aplicarea normelor antitrust și controlul concentrărilor economice.

Una dintre cele mai importante modificări este redefinirea poziției dominante. Pe lângă reducerea pragului de la 50% la 40%, proiectul stabilește expres că poziția dominantă „rezultă dintr-o combinație de mai mulți factori”, iar evaluarea va ține cont de structura pieței, presiunea concurenților existenți, posibilitatea intrării pe piață a unor competitori noi și puterea de negociere a clienților.

Sunt introduse reguli noi și pentru concentrările economice. Notificarea unei fuziuni sau achiziții va fi considerată „efectivă” doar dacă informațiile prezentate sunt complete și corecte. Documentul prevede că notificarea trebuie să includă formularul de notificare, documentele justificative, nota privind cifra totală de afaceri și dovada plății taxei de examinare, iar „informațiile trebuie să fie corecte și complete”. Consiliul Concurenței va avea la dispoziție 10 zile lucrătoare pentru a confirma caracterul efectiv al notificării sau pentru a solicita completări. Termenul de examinare poate fi prelungit până la 40 de zile lucrătoare în faza inițială și până la 105 zile lucrătoare în faza investigației aprofundate, în cazul în care întreprinderile își asumă angajamente pentru a înlătura îngrijorările de concurență. În situația în care autoritatea nu adoptă o decizie în termenul prevăzut de lege, concentrarea se consideră compatibilă cu mediul concurențial.

Proiectul reglementează mai detaliat și inspecțiile. Consiliul Concurenței va putea efectua controale la orice întreprindere, asociere de întreprinderi sau autoritate publică, în baza unui ordin emis de președinte, care va indica scopul și obiectul inspecției, data începerii acesteia, sancțiunile aplicabile și dreptul de contestare în instanță. Pentru inspecțiile desfășurate în alte spații decât sediile companiilor, inclusiv în locuințe, va fi necesar atât ordinul președintelui Consiliului Concurenței, cât și o încheiere a instanței de judecată privind autorizarea inspecției. Instanța urmează să se pronunțe asupra cererii în termen de cel mult 48 de ore.

În materie probatorie, Consiliul Concurenței va putea utiliza înscrisuri, declarații orale, mesaje electronice și orice alte informații, indiferent de forma sau suportul pe care sunt stocate. Sunt introduse și prevederi privind avertizorii de concurență, ale căror informații pot sta la baza inițierii procedurilor, cu protejarea identității acestora.

Totodată, suspendarea executării unei amenzi aplicate de Consiliul Concurenței va putea fi dispusă de instanță doar cu plata unei cauțiuni de 35% din valoarea sancțiunii sau prin prezentarea unei garanții bancare.