Republica Moldova, printre statele fără libertate economică. Ne suflă în ceafă Mongolia

Chiar dacă a avansat 0,5 puncte în topul libertății economice, Republica Moldova înregistrează unul dintre cele mai reduse scoruri din regiune privind libertatea economică. La nivel mondial este devansată și de Paraguay și urmată de Mongolia, potrivit Heritage Foundation.

Moldova se situează pe locul 41 între 45 de țări din regiunea Europei, iar scorul său general este sub media regională, dar peste media mondială. Țara noastră a depășit doar Federația Rusă, Belarus, Grecia și Ucraina.

Scorul libertății economice a Moldovei este de 62,5 și plasează țara pe locul 85 printre statele lumii. Scorul său general, care a crescut cu 0,5 puncte, se datorează îmbunătățirii aspectului impozitării.

Criminalitatea organizată și corupția, macină Republica Moldova

Economia Moldovei rămâne în categoria moderat liberă anul acesta. Libertatea economică este constrânsă de vulnerabilitatea continuă a țării post-sovietice la corupție, incertitudinea politică, capacitatea administrativă slabă, birocrația, un cod rigid al muncii și dependența de importurile de energie. Statul de drept, în special, rămâne foarte slab, în special în sistemul juridic.

Totodată, experții de la Heritage constată și un impact negativ al COVID-ului asupra economiei, care este prognozată să se contracte cu 4,5% în anul 2021.

Drepturile de proprietate sunt garantate de legislație, dar acestea sunt subminate de corupția din justiție. Titlurile de proprietate sunt înregistrate la Cadastru. Justiția este independentă din punct de vedere constituțional. Sunt în curs reformele pentru îmbunătățirea cadrului legal, reorganizarea și eficientizarea instanțelor judecătorești, care au fost supuse presiunii politice. Criminalitatea organizată și corupția rămân probleme majore la toate nivelurile guvernamentale.

Cea mai mare rată a impozitului pe profit este de 12%. Sarcina fiscală totală este egală cu 17,7% din venitul intern total. Cheltuielile guvernamentale s-au ridicat la 31,1% din PIB în ultimii trei ani, iar deficitul bugetar a fost în medie 1,1% din PIB. Datoria publică este echivalentă cu 27,3% din PIB.

Gestionarea autorizațiilor de construcție a devenit destul de scumpă și consumă mult timp. Se estimează că aproximativ o cincime din forța de muncă lucrează în străinătate, lăsând mai puține persoane care caută locuri de muncă acasă și îngreunează extinderea producției interne. Guvernul subvenționează agricultura și alte sectoare și menține controlul prețurilor la produsele alimentare și alte produse de bază.

Finanțarea pe termen lung, dificilă

Moldova are în vigoare opt acorduri comerciale preferențiale. Rata tarifară medie ponderată pe comerț este de 4,1 la sută și sunt în vigoare opt măsuri netarifare. În general, investitorii străini și interni sunt tratați în mod egal în condițiile legii, dar cadrul general privind investițiile nu este transparent și eficient. Finanțarea pe termen lung rămâne dificilă. Aproximativ 45% dintre moldovenii adulți au acces la un cont la o instituție bancară oficială.

Cea mai proastă situație se atestă la eficiența justiției – 29,9 puncte printre cele mai joase scoruri din lume urmată de integritatea Guvernului – 38,7 puncte și libertatea pieții muncii – 39,2 puncte. Cel mai bun punctaj, Republica Moldova l-a luat la capitolul sănătatea fiscală – 96,5 puncte, sarcina fiscală – 94 puncte și libertatea comerțului – 76,8 puncte.

La nivel european, pe primul loc cu cea mai liberă economie este Elveția urmată de Irlanda, Marea Britanie, Estonia și Danemarca. Din fostul spațiu ex-sovietic o situație mai proastă este în Tadjikistan – 134, Uzbekistan – 108, Belarus – 95 și Federația Rusă – 92.

Indicele anual al libertății economice este elaborat de Heritage Foundation și măsoară gradul de libertate economică după patru criterii: dimensiunea guvernului, statul de drept, eficiența reglementării și piețele deschise.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Extinderea rapidă a centralelor din surse regenerabile a determinat autoritățile să intervină asupra cadrului de siguranță din sectorul energetic. Consiliul de Administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat o nouă redacție a Normelor de securitate la exploatarea instalațiilor electrice, care înlocuiește documentul din 2019 și îl aliniază la realitățile actuale ale pieței.

Potrivit ANRE, în perioada 2020–2024 au fost puse în funcțiune 1 865 de centrale fotovoltaice și 59 de centrale eoliene, iar anul 2023 a consemnat un vârf, cu 864 de centrale fotovoltaice admise în exploatare. Această evoluție rapidă a impus completarea normelor cu cerințe specifice pentru exploatarea și mentenanța instalațiilor electrice din surse regenerabile.

„Creșterea exponențială a centralelor din surse regenerabile a făcut necesară actualizarea urgentă a Normelor de securitate, pentru a reduce riscurile și a asigura un nivel adecvat de protecție a personalului electrotehnic”, subliniază ANRE.

Noua redacție ajustează valorile nivelurilor de tensiune în conformitate cu standardul european, introduce cerințe clare pentru personalul care pregătește locul de muncă, un formular standard al dispoziției de lucru, precum și reguli detaliate pentru lucrările efectuate de agenți economici contractați și pentru intervențiile realizate în regim de exploatare curentă.

Autoritatea de reglementare precizează că aceste modificări vor contribui la diminuarea riscului de accidente, la creșterea clarității operaționale și la armonizarea cadrului național cu standardele europene de securitate electrică, consolidând totodată cooperarea dintre operatorii de sistem și prestatorii de servicii.