Republica Moldova, printre statele fără libertate economică. Ne suflă în ceafă Mongolia

16 Mart. 2021, 15:44
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
16 Mart. 2021, 15:44 // Actual //  MD Bani

Chiar dacă a avansat 0,5 puncte în topul libertății economice, Republica Moldova înregistrează unul dintre cele mai reduse scoruri din regiune privind libertatea economică. La nivel mondial este devansată și de Paraguay și urmată de Mongolia, potrivit Heritage Foundation.

Moldova se situează pe locul 41 între 45 de țări din regiunea Europei, iar scorul său general este sub media regională, dar peste media mondială. Țara noastră a depășit doar Federația Rusă, Belarus, Grecia și Ucraina.

Scorul libertății economice a Moldovei este de 62,5 și plasează țara pe locul 85 printre statele lumii. Scorul său general, care a crescut cu 0,5 puncte, se datorează îmbunătățirii aspectului impozitării.

Criminalitatea organizată și corupția, macină Republica Moldova

Economia Moldovei rămâne în categoria moderat liberă anul acesta. Libertatea economică este constrânsă de vulnerabilitatea continuă a țării post-sovietice la corupție, incertitudinea politică, capacitatea administrativă slabă, birocrația, un cod rigid al muncii și dependența de importurile de energie. Statul de drept, în special, rămâne foarte slab, în special în sistemul juridic.

Totodată, experții de la Heritage constată și un impact negativ al COVID-ului asupra economiei, care este prognozată să se contracte cu 4,5% în anul 2021.

Drepturile de proprietate sunt garantate de legislație, dar acestea sunt subminate de corupția din justiție. Titlurile de proprietate sunt înregistrate la Cadastru. Justiția este independentă din punct de vedere constituțional. Sunt în curs reformele pentru îmbunătățirea cadrului legal, reorganizarea și eficientizarea  instanțelor judecătorești, care au fost supuse presiunii politice. Criminalitatea organizată și corupția rămân probleme majore la toate nivelurile guvernamentale.

Cea mai mare rată a impozitului pe profit este de 12%. Sarcina fiscală totală este egală cu 17,7% din venitul intern total. Cheltuielile guvernamentale s-au ridicat la 31,1% din PIB în ultimii trei ani, iar deficitul bugetar a fost în medie 1,1% din PIB. Datoria publică este echivalentă cu 27,3% din PIB.

Gestionarea autorizațiilor de construcție a devenit destul de scumpă și consumă mult timp. Se estimează că aproximativ o cincime din forța de muncă lucrează în străinătate, lăsând mai puține persoane care caută locuri de muncă acasă și îngreunează extinderea producției interne. Guvernul subvenționează agricultura și alte sectoare și menține controlul prețurilor la produsele alimentare și alte produse de bază.

Finanțarea pe termen lung, dificilă

Moldova are în vigoare opt acorduri comerciale preferențiale. Rata tarifară medie ponderată pe comerț este de 4,1 la sută și sunt în vigoare opt măsuri netarifare. În general, investitorii străini și interni sunt tratați în mod egal în condițiile legii, dar cadrul general privind investițiile nu este transparent și eficient. Finanțarea pe termen lung rămâne dificilă. Aproximativ 45% dintre moldovenii adulți au acces la un cont la o instituție bancară oficială.

Cea mai proastă situație se atestă la eficiența justiției – 29,9 puncte  printre cele mai joase scoruri din lume urmată de integritatea Guvernului – 38,7 puncte și libertatea pieții muncii – 39,2 puncte. Cel mai bun punctaj, Republica Moldova l-a luat la capitolul sănătatea fiscală – 96,5 puncte, sarcina fiscală – 94 puncte și libertatea comerțului – 76,8 puncte.

La nivel european, pe primul loc cu cea mai liberă economie este Elveția urmată de Irlanda, Marea Britanie, Estonia și Danemarca. Din fostul spațiu ex-sovietic o situație mai proastă este în Tadjikistan – 134, Uzbekistan – 108, Belarus – 95 și Federația Rusă – 92.

Indicele anual al libertății economice este elaborat de Heritage Foundation și măsoară gradul de libertate economică după patru criterii: dimensiunea guvernului, statul de drept, eficiența reglementării și piețele deschise.

Realitatea Live

22 Ian. 2026, 12:06
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
22 Ian. 2026, 12:06 // Actual //  Grîu Tatiana

Locuitorii municipiului Comrat ar putea achita tarife semnificativ mai mari pentru serviciile de alimentare cu apă tehnologică, de canalizare și epurare a apelor uzate în anul 2026. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a publicat pentru consultări publice proiectul noilor tarife pentru serviciile prestate de ÎM „Su-Canal” Comrat, care prevăd majorări importante față de nivelul actual.

Potrivit proiectului ANRE, tariful pentru alimentarea cu apă tehnologică este propus la nivelul de 31,09 lei/m³, față de 19,72 lei/m³ în prezent, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 57,6%. În cazul serviciului de canalizare, tariful ar urma să ajungă la 16,39 lei/m³, comparativ cu 14,96 lei/m³, adică o majorare de circa 9,6%.

În documentația transmisă către regulator, ÎM „Su-Canal” Comrat a solicitat tarife mai ridicate decât cele incluse în proiectul supus consultării. Furnizorul a cerut pentru anul 2026 un tarif de 42,08 lei/m³ pentru apa tehnologică și 22,90 lei/m³ pentru serviciul de canalizare. Raportat la tarifele actuale, solicitarea operatorului ar fi însemnat o scumpire de peste 113% la apă și circa 53% la canalizare.

Conform fișei de fundamentare, majorarea tarifelor este determinată de creșterea volumului total de apă estimat pentru anul 2026, de majorarea cheltuielilor operaționale, inclusiv pentru energie electrică, personal, întreținerea rețelelor, precum și de costurile aferente amortizării activelor. Cheltuielile totale incluse în proiectul ANRE pentru anul 2026 depășesc 27 milioane de lei.

Săptămâna aceasta, ANRE a aprobat și un tarif mai mare la căldură pentru locuitorii din Comrat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!