Republica Moldova, printre statele fără libertate economică. Ne suflă în ceafă Mongolia

Chiar dacă a avansat 0,5 puncte în topul libertății economice, Republica Moldova înregistrează unul dintre cele mai reduse scoruri din regiune privind libertatea economică. La nivel mondial este devansată și de Paraguay și urmată de Mongolia, potrivit Heritage Foundation.

Moldova se situează pe locul 41 între 45 de țări din regiunea Europei, iar scorul său general este sub media regională, dar peste media mondială. Țara noastră a depășit doar Federația Rusă, Belarus, Grecia și Ucraina.

Scorul libertății economice a Moldovei este de 62,5 și plasează țara pe locul 85 printre statele lumii. Scorul său general, care a crescut cu 0,5 puncte, se datorează îmbunătățirii aspectului impozitării.

Criminalitatea organizată și corupția, macină Republica Moldova

Economia Moldovei rămâne în categoria moderat liberă anul acesta. Libertatea economică este constrânsă de vulnerabilitatea continuă a țării post-sovietice la corupție, incertitudinea politică, capacitatea administrativă slabă, birocrația, un cod rigid al muncii și dependența de importurile de energie. Statul de drept, în special, rămâne foarte slab, în special în sistemul juridic.

Totodată, experții de la Heritage constată și un impact negativ al COVID-ului asupra economiei, care este prognozată să se contracte cu 4,5% în anul 2021.

Drepturile de proprietate sunt garantate de legislație, dar acestea sunt subminate de corupția din justiție. Titlurile de proprietate sunt înregistrate la Cadastru. Justiția este independentă din punct de vedere constituțional. Sunt în curs reformele pentru îmbunătățirea cadrului legal, reorganizarea și eficientizarea instanțelor judecătorești, care au fost supuse presiunii politice. Criminalitatea organizată și corupția rămân probleme majore la toate nivelurile guvernamentale.

Cea mai mare rată a impozitului pe profit este de 12%. Sarcina fiscală totală este egală cu 17,7% din venitul intern total. Cheltuielile guvernamentale s-au ridicat la 31,1% din PIB în ultimii trei ani, iar deficitul bugetar a fost în medie 1,1% din PIB. Datoria publică este echivalentă cu 27,3% din PIB.

Gestionarea autorizațiilor de construcție a devenit destul de scumpă și consumă mult timp. Se estimează că aproximativ o cincime din forța de muncă lucrează în străinătate, lăsând mai puține persoane care caută locuri de muncă acasă și îngreunează extinderea producției interne. Guvernul subvenționează agricultura și alte sectoare și menține controlul prețurilor la produsele alimentare și alte produse de bază.

Finanțarea pe termen lung, dificilă

Moldova are în vigoare opt acorduri comerciale preferențiale. Rata tarifară medie ponderată pe comerț este de 4,1 la sută și sunt în vigoare opt măsuri netarifare. În general, investitorii străini și interni sunt tratați în mod egal în condițiile legii, dar cadrul general privind investițiile nu este transparent și eficient. Finanțarea pe termen lung rămâne dificilă. Aproximativ 45% dintre moldovenii adulți au acces la un cont la o instituție bancară oficială.

Cea mai proastă situație se atestă la eficiența justiției – 29,9 puncte printre cele mai joase scoruri din lume urmată de integritatea Guvernului – 38,7 puncte și libertatea pieții muncii – 39,2 puncte. Cel mai bun punctaj, Republica Moldova l-a luat la capitolul sănătatea fiscală – 96,5 puncte, sarcina fiscală – 94 puncte și libertatea comerțului – 76,8 puncte.

La nivel european, pe primul loc cu cea mai liberă economie este Elveția urmată de Irlanda, Marea Britanie, Estonia și Danemarca. Din fostul spațiu ex-sovietic o situație mai proastă este în Tadjikistan – 134, Uzbekistan – 108, Belarus – 95 și Federația Rusă – 92.

Indicele anual al libertății economice este elaborat de Heritage Foundation și măsoară gradul de libertate economică după patru criterii: dimensiunea guvernului, statul de drept, eficiența reglementării și piețele deschise.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Centrala de la Cuciurgan are potențialul de a relua livrările de energie electrică către malul drept al Nistrului, însă până în prezent nu au fost înaintate propuneri oficiale din partea Chișinăului. Declarațiile au fost făcute de către pretinsul ministru de Externe de la Tiraspol, Vitalii Igantiev.

Potrivit lui, MGRES a fost, în trecut, un exportator important de energie electrică, inclusiv către malul drept al Nistrului și pe piețe externe, iar capacitățile tehnice ale centralei ar permite reluarea acestor livrări.

„Centrala de la Cuciurgan dispune de un potențial mare și ar fi rațional să fie utilizat, însă la această etapă nu am văzut nicio propunere din partea moldovenească”, a declarat Ignatiev într-o emisiune TV.

În prezent însă, centrala produce energie electrică exclusiv pentru necesitățile regiunii transnistrene, a explicat anterior ministrul Energiei, Dorin Junghietu. Potrivit acestuia, MGRES funcționează la o capacitate minimă, suficientă doar pentru consumul local și pentru menținerea stabilității rețelei. „Centrala de la Cuciurgan produce energie doar pentru necesitățile lor. Consumă între 2 și 2,8 milioane de metri cubi de gaz și produce energie necesară doar pentru consumul local”, a declarat Junghietu. Ministrul a precizat atunci că autoritățile nu intenționează să reia livrările de la MGRES.

Amintim că sistemul energetic al Republicii Moldova a fost afectat indirect de atacurile cu drone și rachete ale Federației Ruse asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, produse în perioada 5–6 decembrie, care au dus la deconectarea unei centrale de producere a energiei electrice din țară.

Operatorul sistemului de transport al energiei electrice, Î.S. „Moldelectrica”, a reușit să mențină stabilitatea operațională și să asigure integral consumul de energie electrică la nivel național, apelând la mecanismul de ajutor de avarie din partea României.

În acest context, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a precizat că, în perioada 6–10 decembrie, Moldelectrica a achiziționat aproximativ 930 MWh de energie electrică de avarie de la operatorul de transport și sistem al României, volum care reprezintă doar 0,2% din consumul lunar total de energie electrică. ANRE subliniază că energia de avarie este un instrument temporar de siguranță și că este prematur să fie făcute estimări privind impactul acestor achiziții asupra tarifelor pentru consumatori.