Republica Moldova rămâne „în brațele” FMI pentru a supraviețui! PIB-ul țării

FMI spune că avansul economiei moldovenești va fi egal cu zero, determinată de o contracție a investițiilor și de o încetinire a creșterii consumului privat pe fondul erodării puterii de cumpărare a veniturilor din cauza nivelului ridicat al inflației.

PIB-ul este prognozat la o creștere moderată continuă de 2,3% în 2023, susținută de o redresare a investițiilor şi a exporturilor nete. Creșterea este de așteptat să se redreseze pe termen mediu, susținută prin câștiguri puternice din reforme care promovează acumularea mai rapidă a capitalului și a productivității.

Cu toate acestea, economia reală va fi afectată pe termen mediu, reflectând perturbări prelungite induse de război, PIB-ul real situându-se la aproximativ 7% sub cel dinainte de război prognoza pentru 2026.

Inflația medie anuală este de așteptat să atingă 28,5% în 2022, determinată de creșteri suplimentare ale prețurilor alimentelor și energiei, presiunile de depreciere și ajustările tarifelor la energie. Inflația este probabil să atingă vârful în jurul lunii octombrie-noiembrie înainte de a se relaxa spre sfârşitul anului şi ajungând la 13,8% în 2023, în ipoteza că prețurile mărfurilor ar trebui să înceapă să crească se normalizează parțial începând cu trimestrul IV 2022. Presiunile de pe filiera alimentelor se preconizează că se vor reduce pe măsură ce perturbările comerciale se reduc și sunt identificate surse alternative de aprovizionare.

Cu toate acestea, personalul estimează că inflația va rămâne cu mult peste intervalul țintă a BNM până la sfârșitul anului 2023.

Riscurile pe domeniul energetic. O creștere mai accentuată decât se anticipează a prețurilor la energie. Securitatea energetică a Moldovei rămâne în pericol de întrerupere sau reducerea livrărilor de gaze naturale sau energie electrică, având în vedere dependența țării de aprovizionarea de Rusia și regiunea separatistă – Transnistria. Riscurile pentru securitatea alimentară și accesibilitatea pot, de asemenea să se amplifice pe măsură ce războiul persistă. O escaladare a războiului ar exacerba fluxurile de refugiați către Moldova, punând presiuni suplimentare asupra bugetului, în timp ce condițiile de finanțare sunt limitate. Guvernarea este amenințată de tulburările sociale, creșterea costurilor vieții și nemulțumirea politică față de deciziile politice.

Recent, FMI a aprobat debursarea a 27 mil. USD din programul de asistență pe care îl are Republica Moldova cu fondul.

#economie #FMI #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Sergiu Stefanco, care este și fermier, afirmă că protestele agricultorilor din prezent reprezintă un „déjà-vu dureros”, identic cu situația de acum patru–cinci ani, iar responsabilitatea revine actualei guvernări.

„Noi trăim un déjà-vu. Eu sunt deja deputat, dar în suflet am rămas fermier. Gospodăria mea continuă să activeze, fără mine, și știu exact prin ce trec oamenii din agricultură”, a declarat Stefanco, în cadrul emisiunii de la Cinema 1.

Potrivit acestuia, declarațiile politicienilor de azi sunt identice cu cele făcute în trecut, când actualii lideri se aflau în opoziție sau la început de mandat. „Dacă ștergem data și anul, aceleași declarații despre fermieri le putem spune și acum. Nu s-a schimbat absolut nimic”, a subliniat deputatul.

Stefanco a acuzat neglijența guvernării după patru ani de control total al puterii. „Este responsabilitatea lor. În patru ani, cu mâna pe inimă vă spun: nu s-a făcut absolut nimic pentru a scoate fermierii din criza care nu a fost doar una a secetei”, a spus parlamentarul.

El a amintit de șocurile majore din 2022, când agricultorii au fost loviți simultan de mai multe scumpiri: motorina a ajuns la 32 de lei litrul, îngrășămintele s-au scumpit de la 4.000 la 20–30.000 de lei tona, iar piesele de schimb și toate inputurile agricole au explodat la preț. „Fermierii și-au asumat această povară ca producători”, a precizat Stefanco.

În același timp, deputatul susține că statul a fost principalul beneficiar al acestor scumpiri, prin taxele încasate. „TVA la vamă, taxa de ecologie – toate sunt colectate direct. Apoi, în martie–aprilie, guvernul vine și spune că sunt încasări record la vamă. Dar pe spatele cui? Cine a dus această povară? Fermierii și poporul Republicii Moldova”, a declarat el.

Stefanco a avertizat că guvernarea a încasat, dar a ignorat consecințele, iar mulți producători agricoli nu mai pot ieși din loviturile acumulate. „Au avut de câștigat din scumpiri și au uitat că cineva, la un moment dat, nu va mai rezista”, a concluzionat deputatul.

Deputatul Sergiu Stefanco a precizat că, împreună cu alți parlamentari fermieri, inclusiv din opoziție, încearcă să apere interesele agricultorilor, însă situația din teren demonstrează că agricultura rămâne într-o criză ignorată de autorități.

Fermierii au protestat miercurea trecută în fața Guvernului și au acuzat autoritățile că nu întreprind nimic pentru a soluționa problemele fermierilor afectați de secetă, dar și stingerea datoriilor la subvenții.