Republica Moldova rămâne „în brațele” FMI pentru a supraviețui! PIB-ul țării

FMI spune că avansul economiei moldovenești va fi egal cu zero, determinată de o contracție a investițiilor și de o încetinire a creșterii consumului privat pe fondul erodării puterii de cumpărare a veniturilor din cauza nivelului ridicat al inflației.

PIB-ul este prognozat la o creștere moderată continuă de 2,3% în 2023, susținută de o redresare a investițiilor şi a exporturilor nete. Creșterea este de așteptat să se redreseze pe termen mediu, susținută prin câștiguri puternice din reforme care promovează acumularea mai rapidă a capitalului și a productivității.

Cu toate acestea, economia reală va fi afectată pe termen mediu, reflectând perturbări prelungite induse de război, PIB-ul real situându-se la aproximativ 7% sub cel dinainte de război prognoza pentru 2026.

Inflația medie anuală este de așteptat să atingă 28,5% în 2022, determinată de creșteri suplimentare ale prețurilor alimentelor și energiei, presiunile de depreciere și ajustările tarifelor la energie. Inflația este probabil să atingă vârful în jurul lunii octombrie-noiembrie înainte de a se relaxa spre sfârşitul anului şi ajungând la 13,8% în 2023, în ipoteza că prețurile mărfurilor ar trebui să înceapă să crească se normalizează parțial începând cu trimestrul IV 2022. Presiunile de pe filiera alimentelor se preconizează că se vor reduce pe măsură ce perturbările comerciale se reduc și sunt identificate surse alternative de aprovizionare.

Cu toate acestea, personalul estimează că inflația va rămâne cu mult peste intervalul țintă a BNM până la sfârșitul anului 2023.

Riscurile pe domeniul energetic. O creștere mai accentuată decât se anticipează a prețurilor la energie. Securitatea energetică a Moldovei rămâne în pericol de întrerupere sau reducerea livrărilor de gaze naturale sau energie electrică, având în vedere dependența țării de aprovizionarea de Rusia și regiunea separatistă – Transnistria. Riscurile pentru securitatea alimentară și accesibilitatea pot, de asemenea să se amplifice pe măsură ce războiul persistă. O escaladare a războiului ar exacerba fluxurile de refugiați către Moldova, punând presiuni suplimentare asupra bugetului, în timp ce condițiile de finanțare sunt limitate. Guvernarea este amenințată de tulburările sociale, creșterea costurilor vieții și nemulțumirea politică față de deciziile politice.

Recent, FMI a aprobat debursarea a 27 mil. USD din programul de asistență pe care îl are Republica Moldova cu fondul.

#economie #FMI #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite au impus, începând de marți, un tarif suplimentar de 10% pentru toate bunurile care nu beneficiază de scutiri, potrivit unui anunț al U.S. Customs and Border Protection (CBP). Nivelul aplicat este cel anunțat inițial de președintele Donald Trump vineri, și nu de 15%, cât promisese ulterior, notează REUTERS.

Decizia vine după ce Curtea Supremă a anulat tarifele anterioare, justificate de administrația Trump prin invocarea unei situații de urgență. Ca reacție, liderul de la Casa Albă a anunțat inițial un tarif global temporar de 10%, pe care a declarat ulterior că îl va majora la 15%.

În notificarea emisă pentru a „oferi orientări privind Proclamația Prezidențială din 20 februarie 2026”, CBP precizează că, în afara produselor exceptate, importurile vor fi supuse unei taxe ad valorem suplimentare de 10%.

Măsura a amplificat incertitudinea privind politica comercială a SUA, nefiind oferită o explicație oficială pentru aplicarea cotei mai reduse. Financial Times citează un oficial al Casei Albe care a sugerat că majorarea la 15% ar putea avea loc ulterior, însă informația nu a fost confirmată independent.

Colectarea noilor tarife a început la miezul nopții, în timp ce perceperea taxelor anulate de Curtea Supremă — care variau între 10% și 50% — a fost oprită.

Administrația Trump invocă Secțiunea 122, care permite președintelui să impună temporar, pentru până la 150 de zile, taxe vamale asupra tuturor țărilor pentru a corecta „deficite mari și grave” ale balanței de plăți.

Casa Albă susține că SUA se confruntă cu un deficit comercial anual de bunuri de circa 1,2 trilioane de dolari, un deficit de cont curent de 4% din PIB și o inversare a excedentului de venituri primare.

Luni, Donald Trump a avertizat partenerii comerciali să nu renunțe la acordurile recent negociate cu Washingtonul, amenințând că, în caz contrar, vor fi supuși unor taxe mult mai ridicate în baza altor legi comerciale.

Japonia a solicitat deja SUA să se asigure că tratamentul său în noul regim tarifar va rămâne la fel de favorabil ca în acordurile existente, în timp ce Uniunea Europeană și Marea Britanie au semnalat că doresc menținerea înțelegerilor comerciale deja convenite.