Republica Moldova rămâne „în brațele” FMI pentru a supraviețui! PIB-ul țării

FMI spune că avansul economiei moldovenești va fi egal cu zero, determinată de o contracție a investițiilor și de o încetinire a creșterii consumului privat pe fondul erodării puterii de cumpărare a veniturilor din cauza nivelului ridicat al inflației.

PIB-ul este prognozat la o creștere moderată continuă de 2,3% în 2023, susținută de o redresare a investițiilor şi a exporturilor nete. Creșterea este de așteptat să se redreseze pe termen mediu, susținută prin câștiguri puternice din reforme care promovează acumularea mai rapidă a capitalului și a productivității.

Cu toate acestea, economia reală va fi afectată pe termen mediu, reflectând perturbări prelungite induse de război, PIB-ul real situându-se la aproximativ 7% sub cel dinainte de război prognoza pentru 2026.

Inflația medie anuală este de așteptat să atingă 28,5% în 2022, determinată de creșteri suplimentare ale prețurilor alimentelor și energiei, presiunile de depreciere și ajustările tarifelor la energie. Inflația este probabil să atingă vârful în jurul lunii octombrie-noiembrie înainte de a se relaxa spre sfârşitul anului şi ajungând la 13,8% în 2023, în ipoteza că prețurile mărfurilor ar trebui să înceapă să crească se normalizează parțial începând cu trimestrul IV 2022. Presiunile de pe filiera alimentelor se preconizează că se vor reduce pe măsură ce perturbările comerciale se reduc și sunt identificate surse alternative de aprovizionare.

Cu toate acestea, personalul estimează că inflația va rămâne cu mult peste intervalul țintă a BNM până la sfârșitul anului 2023.

Riscurile pe domeniul energetic. O creștere mai accentuată decât se anticipează a prețurilor la energie. Securitatea energetică a Moldovei rămâne în pericol de întrerupere sau reducerea livrărilor de gaze naturale sau energie electrică, având în vedere dependența țării de aprovizionarea de Rusia și regiunea separatistă – Transnistria. Riscurile pentru securitatea alimentară și accesibilitatea pot, de asemenea să se amplifice pe măsură ce războiul persistă. O escaladare a războiului ar exacerba fluxurile de refugiați către Moldova, punând presiuni suplimentare asupra bugetului, în timp ce condițiile de finanțare sunt limitate. Guvernarea este amenințată de tulburările sociale, creșterea costurilor vieții și nemulțumirea politică față de deciziile politice.

Recent, FMI a aprobat debursarea a 27 mil. USD din programul de asistență pe care îl are Republica Moldova cu fondul.

#economie #FMI #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.