Republica Moldova rămâne „în brațele” FMI pentru a supraviețui! PIB-ul țării

FMI spune că avansul economiei moldovenești va fi egal cu zero, determinată de o contracție a investițiilor și de o încetinire a creșterii consumului privat pe fondul erodării puterii de cumpărare a veniturilor din cauza nivelului ridicat al inflației.

PIB-ul este prognozat la o creștere moderată continuă de 2,3% în 2023, susținută de o redresare a investițiilor şi a exporturilor nete. Creșterea este de așteptat să se redreseze pe termen mediu, susținută prin câștiguri puternice din reforme care promovează acumularea mai rapidă a capitalului și a productivității.

Cu toate acestea, economia reală va fi afectată pe termen mediu, reflectând perturbări prelungite induse de război, PIB-ul real situându-se la aproximativ 7% sub cel dinainte de război prognoza pentru 2026.

Inflația medie anuală este de așteptat să atingă 28,5% în 2022, determinată de creșteri suplimentare ale prețurilor alimentelor și energiei, presiunile de depreciere și ajustările tarifelor la energie. Inflația este probabil să atingă vârful în jurul lunii octombrie-noiembrie înainte de a se relaxa spre sfârşitul anului şi ajungând la 13,8% în 2023, în ipoteza că prețurile mărfurilor ar trebui să înceapă să crească se normalizează parțial începând cu trimestrul IV 2022. Presiunile de pe filiera alimentelor se preconizează că se vor reduce pe măsură ce perturbările comerciale se reduc și sunt identificate surse alternative de aprovizionare.

Cu toate acestea, personalul estimează că inflația va rămâne cu mult peste intervalul țintă a BNM până la sfârșitul anului 2023.

Riscurile pe domeniul energetic. O creștere mai accentuată decât se anticipează a prețurilor la energie. Securitatea energetică a Moldovei rămâne în pericol de întrerupere sau reducerea livrărilor de gaze naturale sau energie electrică, având în vedere dependența țării de aprovizionarea de Rusia și regiunea separatistă – Transnistria. Riscurile pentru securitatea alimentară și accesibilitatea pot, de asemenea să se amplifice pe măsură ce războiul persistă. O escaladare a războiului ar exacerba fluxurile de refugiați către Moldova, punând presiuni suplimentare asupra bugetului, în timp ce condițiile de finanțare sunt limitate. Guvernarea este amenințată de tulburările sociale, creșterea costurilor vieții și nemulțumirea politică față de deciziile politice.

Recent, FMI a aprobat debursarea a 27 mil. USD din programul de asistență pe care îl are Republica Moldova cu fondul.

#economie #FMI #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”