Revoltător! Reţelele de crimă organizată spală bani prin sectorul imobiliar european

Peste o treime dintre cele mai periculoase reţelele de crimă organizată din Uniunea Europeană îşi spală banii prin sectorul imobiliar, potrivit unui raport publicat vineri de Europol care oferă un tablou al funcţionării reţelelor de crimă organizată din regiune, transmite Bloomberg, conform Agerpres.

Europol, agenţia europeană de poliţie cu sediul la Haga, a descoperit că în rândul celor mai periculoase reţelele de crimă organizată, 41% utilizează sectorul imobiliar pentru a-şi spăla veniturile ilicite, iar articolele de lux, afacerile cu un consum intensiv de numerar precum ospitalitatea şi criptomonedele sunt de asemenea metode populare.

“Aproape că nu există actor în sectorul crimei organizate care să nu aibă legături, într-un fel sau altul, cu un sector al economiei legale, fie pentru a comite o activitate infracţională, pentru a ascunde o activitate infracţională sau pentru a spăla profiturile activităţilor infracţionale”, se arată în raportul Europol.

Cartografierea reţelelor de crimă organizată vine într-un moment în care UE încearcă să lupte cu crima organizată, pe fondul creşterii actelor de violenţă care au legătură cu drogurile în mai multe state membre şi al sechestrării unor cantităţi record de cocaină în portul Anvers, al doilea cel mai mare port din Europa.

Raportul Europol, prezentat vineri, la Bruxelles, cartografiază ‘cele mai periculoase’ 821 de reţele infracţionale de pe continent, care au efective generale de peste 25.000 de persoane şi care sunt capabile să “provoace pagube semnificative securităţii interne, statului de drept şi economiei UE”.

Aceste reţele sunt transfrontaliere, internaţionale şi cea mai frecventă activitate este traficul de droguri, peste jumătate fiind implicate în traficul ilegal cu narcotice. Alte activităţi în care reţelele de crimă organizate sunt implicate includ frauda, infracţiunile cu proprietăţi şi traficul fiinţelor umane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #Crimă #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.