RISE Moldova: Apartamentele de la Londra, ale ex-candidatului la funcția de premier, Mariana Durleșteanu

Fostul candidat la funcția de prim-ministru al Republicii Moldova este proprietar de imobile în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.

Acest lucru reiese din investigația publicată de RISE Moldova. Este vorba despre două apartamente în vestul Londrei. Primul a fost cumpărat în anul 2012, prin intermediul unei firme fondate în Republica Moldova, iar al doilea – în anul 2018.

Ambele apartamente sunt situate la 8 kilometri de Ambasada Republicii Moldova în Marea Britanie, în regiunea Aeroportului Heathrow.

În investigație se scrie că firma Finsol SRL, fondată de Mariana Durleșteanu cu un an înainte de prima tranzacție, a plătit pentru apartament peste 249.000 de lire sterline. În 2014, agentul economic transferă dreptul de proprietate pe numele fondatoarei, pentru suma de 157.000 de lire sterline.

Solicitată de RISE, Durleșteanu a explicat diferența mare dintre prețul plătit de firmă și suma achitată de ea personal prin faptul că firma avea datorii față de fondator.

Cel de al doilea apartament a costat-o 470.000 de lire sterline. A fost achitat cu banii pe care i-a câștigat din munca în sectorul privat.

Potrivit datelor de pe portalul web al Biroului Național de Statistică din Moldova, în perioada 2015-2019, Finsol SRL nu a înregistrat profit, iar pentru câțiva ani firma nu a prezentat situațiile financiare.

Mariana Durleșteanu a exercitat funcția de ambasador al Republicii Moldova în Regatul Unit în perioada noiembrie 2004 – aprilie 2008.

În prezent Mariana Durleșteanu locuiește permanent în București, unde activează în cadrul companiei Kazmunaygaz International.

Investigația poate fi citită AICI.

#Mariana Durlesteanu #apartamente

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.