Rivian, cu zero venituri în 12 ani de activitate, devine al treilea cel mai valoros producător auto din lume

Rivian (simbol bursier RIVN), un startup înfiinţat în 2009 care nu a înregistrat până acum niciun venit, a devenit recent al treilea cel mai valoros producător de automobile la nivel mondial, conform CNN Business.

Grupul american şi-a efectuat debutul pe piaţa de capital în urmă cu o săptămână, iar preţul acţiunii s-a dublat între timp, Rivian afişând în prezent o capitalizare de peste 140 de miliarde de dolari, peste Volkswagen (139 de miliarde) şi Daimler (96 de miliarde). Pe primele două locuri de găsesc Tesla şi Toyota, cu valori de piaţă de 1.000 de miliarde de dolari şi, respectiv, 260 de miliarde, scrie ZF.

Rivian a efectuat primele livrări de camioane în urmă cu două luni, iar marea majoritate a maşinilor au mers către angajaţii companiei, potrivit documentelor publicate la SEC (ASF-ul american). Totuşi, societatea a obţinut susţinerea unor grupuri precum Ford şi Amazon, care a achiziţionat o participaţie de 20% în 2019.

Entuziasmul privind vehiculele electrice nu este nou – mulţi analişti, inclusiv Elon Musk, au declarat că Tesla este supraevaluată. Însă acţiunile producătorului continuă să crească, pe măsură ce Wall Street-ul îşi imaginează un viitor unde maşinile electrice reprezintă norma. Sub planul de infrastructură al preşedintelui Joe Biden, de 1,2 trilioane de dolari, circa 7,5 miliarde de dolari vor merge către construirea unei reţele naţionale de încărcare a automobilelor electrice.

De asemenea, oamenii care au decis să nu investească în Tesla în urmă cu un deceniu nu îşi propun să rateze încă un pionier al industriei.

Un alt exemplu de companie care ridică semne de întrebare în rândurile analiştilor este Lucid (LCID). Ieri, valoarea de piaţă a companiei, listată anul trecut la New York, a ajuns la aproape 90 de miliarde de dolari, după ce acţiunile producătorului de maşini electrice s-au apreciat cu 24%, alimentate de o declaraţie a executivilor, potrivit cărora rezervările pentru primele vehicule ale firmei au crescut semnificativ, iar planurile de producţie pentru 2022 sunt în linie cu estimările, relatează CNBC.

Astfel, Lucid valorează mai mult decât BMW, Ford şi Stellantis, în contextul în care societatea a început oficial livrările la sfârşitul lunii trecute. Principalul vehicul al companiei, sedanul Air Dream Edition, costă aproximativ 170.000 de dolari şi are o autonomie de peste 830 de km. Acţiunile Lucid sunt pe plus cu 470% în ultimele 12 luni.

#Rivian #producator auto #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.