România, în top 7 UE la producția de bere, însă doar trei sticle din 100 ajung la export

România a ocupat locul 7 în Uniunea Europeană la producția de bere în anul 2024, cu un volum total de 1,53 miliarde de litri, potrivit datelor publicate de Eurostat. Deși se află într-o poziție fruntașă la nivel european, contribuind semnificativ la industria berii din regiune, doar o mică parte din această producție ajunge peste granițe. Exporturile au reprezentat mai puțin de 3,2% din total, semn că piața internă rămâne dominantă.

Conform datelor, România a exportat aproximativ 48,8 milioane de litri de bere, dintre care circa 22,9 milioane de litri au fost îmbuteliați în sticle, alți 22,9 milioane în recipiente sub 10 litri și aproape 2,9 milioane în recipiente mai mari de 10 litri. Restul producției a fost destinat consumului intern. Această realitate reflectă o industrie axată preponderent pe satisfacerea cererii locale, într-o piață caracterizată de dinamism și de schimbări constante în preferințele consumatorilor, scrie termene.ro.

Deși consumul per capita în România este în ușoară scădere față de deceniile anterioare, situându-se în jurul valorii de 80–90 litri/an/locuitor, cererea internă rămâne ridicată. Se observă o diversificare a gusturilor, tot mai mulți români optând pentru beri artizanale, nefiltrate, fără alcool sau cu arome. Aceste tendințe influențează direcțiile de producție și strategiile marilor jucători de pe piață.

România se află înaintea unor țări cu tradiție în consumul de bere, precum Austria, Danemarca, Ungaria, Grecia sau Suedia. Producția sa depășește chiar și cea a Țărilor de Jos, deși acestea din urmă sunt lideri europeni la export. La nivelul Uniunii Europene, în 2024 s-au produs în total 34,7 miliarde de litri de bere, dintre care 32,7 miliarde cu un conținut de alcool de peste 0,5% și 2 miliarde de litri de bere fără alcool sau cu un conținut redus. Producția de bere fără alcool a crescut semnificativ față de 2023, cu peste 11%, semn al unei tendințe europene clare de diversificare a consumului.

Germania a rămas liderul incontestabil al producției europene, cu 7,24 miliarde de litri, urmată de Spania, Belgia, Franța, Cehia și Italia. România, cu cei 1,53 miliarde de litri produși în 2024, se menține în prima treime a clasamentului și confirmă un rol important în peisajul berii europene, chiar dacă cu o prezență redusă pe piețele externe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bere #productie #export #top #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.