România își ajută confratele! „Podul Unirii” de la Ungheni îl construiește integral Bucureștiul

12 Apr. 2022, 17:13
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
12 Apr. 2022, 17:13 // Actual //  bani.md

Podul peste Prut de la Ungheni care face parte din proiectul Autostrăzii ,,Unirii” Târgu Mureș-Iași-Ungheni, prima legătură rutieră pe o șosea de mare viteză dintre România și Republica Moldova va fi finanțat și construit integral de Statul Român, posibil cu firme naționale care sunt încurajate ,,deschis și transparent” să participe la licitația de execuție, arată Ministerul Transporturilor într-un Proiect de Hotărâre de Guvern care aprobă acordul bilateral România-Republica Moldova semnat la Chișinău pe 11 februarie 2022. Studiul de Fezabilitate pentru Podul de la Ungheni este finalizat, proiectul se află în etapa obținerii acordului de mediu (cu estimarea de obținere acordului până la sfârșitul anului), iar licitația pentru execuție ar urma să fie lansată cel mai târziu la începutul anului 2023. Podul are o lungime de 261 de metri cu aprox. un kilometru drumul de legătură, un termen de execuție de 2 ani și o valoare de aprox. 40 de milioane de Euro, cel mai probabil cu finanțare europeană prin POT ( Programul Operațional Transport 2021-2027).

Pe partea din Republica Moldova, drumul de acces și infrastructura conexă vor costa 36 de milioane de lei, a explicat Andrei Spânu, ministrul Infrastructurii din Republica Moldova. De asemenea, o comisie mixtă, România -Republica Moldova care urmează să fie constituită va stabili și taxele pentru trecerea podului. În conformitate cu prevederile Acordului, obligațiile părților contractante (cele două guverne) sunt următoarele:

-Guvernul României va asigura finanțarea pentru proiectul preliminar al Obiectivului (podul propriu-zis şi cele două sisteme de infrastructură conexă până la punctele de legătură cu infrastructurile rutiere existente pe teritoriul României şi teritoriul R. Moldova), pentru construcția podului propriu-zis şi construcția infrastructurii conexe inclusiv a punctului de trecere a frontierei de pe teritoriul României, inclusiv evaluarea impactului de mediu.

-Guvernul R. Moldova va asigura finanțarea pentru construcția infrastructurii conexe de pe teritoriul Republicii Moldova și va furniza informațiile privind factorii de mediu de pe teritoriul statului său, necesare efectuării evaluării impactului asupra mediului.

-încuraja participarea firmelor naționale la toate activitățile. Aceste activități vor fi desfășurate într-o manieră deschisă şi transparentă.

-alte probleme legate de exploatarea, întreținerea şi repararea Obiectivului. Ulterior dării în exploatare a podului, părțile contractante vor stabili de comun acord oportunitatea şi necesitatea aplicării unor tarife de trecere şi nivelul acestora, precum şi modul de încasare şi distribuire a tarifelor încasate.” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Date tehnice: Pentru implementarea proiectului va fi adoptată următoarea soluţie: Poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton, grindă continuă cu înălţime variabilă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie). Lucrarea de artă va avea schema statică de grindă continuă cu trei deschideri de 70.00 m + 100.00 m + 70.00 m şi lungimea totală de 261.20 m. Structurile de pod vor fi dimensionate respectând normele in vigoare (Normele Europene). Pe fiecare pod aferent unui sens de circulaţie este asigurată o parte carosabilă de 8.00 m pentru două benzi de circulaţie şi un trotuar de 2.05 m pentru pietoni separat de partea carosabilă printr-un parapet de siguranţă metalic.

Punct control trecere frontieră

A fost proiectat un punct de control trecere frontieră care corespunde traficului rutier de perspectivă. Acesta se desfăşoară pe o lungime de circa 530 m si este prevăzut cu:

-zonă de parcare şi cântare pentru autovehiculele de transport marfă;

-parcări pentru autoturisme – doar la ieşirea din ţară;

-spaţiu destinat verificării amănunţite a călătorilor (doar la intrarea in România);

-spaţiu închis, destinat verificării amănunţite a autoturismelor;

-spaţiu destinat verificării amănunţite a tirurilor (spaţiu inchis cu posibilitate de depozitare) şi Roboscan;

Accesul în/din ţară se va face pe câte 7 benzi pentru fiecare sens de circulaţie:

-2 benzi destinate transportului de marfă (tiruri);

-3 benzi destinate autoturismelor;

-2 benzi destinate autocarelor

Integrarea rețelei rutiere a Republicii Moldova în rețeaua trans-europeană de transport (TEN-T) este o prioritate majoră pentru Guvernul Republicii Moldova, fiind menționată în obiectivele specifice ale Strategiei de Transport și Logistică pentru anii 2013-2022, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 827 din 28.10.13, „Integrarea rețelei rutiere a Republicii Moldova în rețeaua europeană”. În scopul conexiunii rețelei rutiere a Republicii Moldova cu rețeaua rutieră a României care este parte integrantă a rețelei (TEN-T), au fost lansate proceduri pentru construcția podului rutier de frontieră între cele două state, proiect care va fi implementat sub supravegherea şi responsabilitatea generală a Guvernului Republicii Moldova şi Guvernului României, potrivit Acordului între cele două Guverne.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Realitatea Live

21 Feb. 2026, 13:28
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Feb. 2026, 13:28 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, afirmă că concernul rus Gazprom a înaintat în 2020 o propunere privind reglementarea datoriilor legate de livrările de gaze, însă Guvernul Republicii Moldova a respins inițiativa. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” de la RLive.

Potrivit lui Ceban, adresarea a venit din partea Gazprom, care a văzut o oportunitate de a propune un acord de reglementare a datoriilor. Șeful Moldovagaz a subliniat însă că nu a fost vorba explicit despre cedarea unor active concrete în acel moment, deși astfel de discuții au existat în trecut.

„Da, adresarea a fost din partea Gazprom-ului, dar atunci Guvernul a refuzat”, a declarat Ceban.

El a explicat că, de-a lungul anilor, inclusiv în anii ’90 și la începutul anilor 2000, au existat diferite discuții privind posibile interese ale Gazprom în sectorul termoenergetic și în alte obiective energetice din Republica Moldova. Totuși, potrivit lui, Guvernul nu a acceptat niciodată astfel de propuneri și nu a semnat documente în acest sens.

Ceban a insistat că datoria pentru gaz este una comercială, nu guvernamentală. „Gazprom livrează gaze către MoldovaGaz în baza unui contract comercial. Datoria nu era a Guvernului. Guvernul niciodată nu a asumat nicio datorie”, a spus el.

Șeful Moldovagaz a amintit că singurul moment când s-a operat un schimb de active contra datorii a fost la crearea MoldovaGaz, subliniind că ulterior această abordare nu a mai fost acceptată.

În anul 2023 Chișinăul a făcut un audit al datoriilor către Gazprom. Potrivit rezultatelor auditului, făcute publice în data de 6 septembrie, datoria Moldovagaz față de Gazprom, la sfârșitul lunii martie 2022, constituiau 709 milioane de dolari, însă pentru 276 milioane de dolari nu există documente confirmative, iar 400 de milioane de dolari din datorie nu este executabilă.

Chișinăul din totalul datoriei cerute de 709 milioane de Gazprom, declara că este dispus să achite 8,6 milioane de dolari. Rezultatul auditului nu a fost acceptat de către acționarul majoritar Gazprom.