România își ajută confratele! „Podul Unirii” de la Ungheni îl construiește integral Bucureștiul

Podul peste Prut de la Ungheni care face parte din proiectul Autostrăzii ,,Unirii” Târgu Mureș-Iași-Ungheni, prima legătură rutieră pe o șosea de mare viteză dintre România și Republica Moldova va fi finanțat și construit integral de Statul Român, posibil cu firme naționale care sunt încurajate ,,deschis și transparent” să participe la licitația de execuție, arată Ministerul Transporturilor într-un Proiect de Hotărâre de Guvern care aprobă acordul bilateral România-Republica Moldova semnat la Chișinău pe 11 februarie 2022. Studiul de Fezabilitate pentru Podul de la Ungheni este finalizat, proiectul se află în etapa obținerii acordului de mediu (cu estimarea de obținere acordului până la sfârșitul anului), iar licitația pentru execuție ar urma să fie lansată cel mai târziu la începutul anului 2023. Podul are o lungime de 261 de metri cu aprox. un kilometru drumul de legătură, un termen de execuție de 2 ani și o valoare de aprox. 40 de milioane de Euro, cel mai probabil cu finanțare europeană prin POT ( Programul Operațional Transport 2021-2027).

Pe partea din Republica Moldova, drumul de acces și infrastructura conexă vor costa 36 de milioane de lei, a explicat Andrei Spânu, ministrul Infrastructurii din Republica Moldova. De asemenea, o comisie mixtă, România -Republica Moldova care urmează să fie constituită va stabili și taxele pentru trecerea podului. În conformitate cu prevederile Acordului, obligațiile părților contractante (cele două guverne) sunt următoarele:

-Guvernul României va asigura finanțarea pentru proiectul preliminar al Obiectivului (podul propriu-zis şi cele două sisteme de infrastructură conexă până la punctele de legătură cu infrastructurile rutiere existente pe teritoriul României şi teritoriul R. Moldova), pentru construcția podului propriu-zis şi construcția infrastructurii conexe inclusiv a punctului de trecere a frontierei de pe teritoriul României, inclusiv evaluarea impactului de mediu.

-Guvernul R. Moldova va asigura finanțarea pentru construcția infrastructurii conexe de pe teritoriul Republicii Moldova și va furniza informațiile privind factorii de mediu de pe teritoriul statului său, necesare efectuării evaluării impactului asupra mediului.

-încuraja participarea firmelor naționale la toate activitățile. Aceste activități vor fi desfășurate într-o manieră deschisă şi transparentă.

-alte probleme legate de exploatarea, întreținerea şi repararea Obiectivului. Ulterior dării în exploatare a podului, părțile contractante vor stabili de comun acord oportunitatea şi necesitatea aplicării unor tarife de trecere şi nivelul acestora, precum şi modul de încasare şi distribuire a tarifelor încasate.” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Date tehnice: Pentru implementarea proiectului va fi adoptată următoarea soluţie: Poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton, grindă continuă cu înălţime variabilă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie). Lucrarea de artă va avea schema statică de grindă continuă cu trei deschideri de 70.00 m + 100.00 m + 70.00 m şi lungimea totală de 261.20 m. Structurile de pod vor fi dimensionate respectând normele in vigoare (Normele Europene). Pe fiecare pod aferent unui sens de circulaţie este asigurată o parte carosabilă de 8.00 m pentru două benzi de circulaţie şi un trotuar de 2.05 m pentru pietoni separat de partea carosabilă printr-un parapet de siguranţă metalic.

Punct control trecere frontieră

A fost proiectat un punct de control trecere frontieră care corespunde traficului rutier de perspectivă. Acesta se desfăşoară pe o lungime de circa 530 m si este prevăzut cu:

-zonă de parcare şi cântare pentru autovehiculele de transport marfă;

-parcări pentru autoturisme – doar la ieşirea din ţară;

-spaţiu destinat verificării amănunţite a călătorilor (doar la intrarea in România);

-spaţiu închis, destinat verificării amănunţite a autoturismelor;

-spaţiu destinat verificării amănunţite a tirurilor (spaţiu inchis cu posibilitate de depozitare) şi Roboscan;

Accesul în/din ţară se va face pe câte 7 benzi pentru fiecare sens de circulaţie:

-2 benzi destinate transportului de marfă (tiruri);

-3 benzi destinate autoturismelor;

-2 benzi destinate autocarelor

Integrarea rețelei rutiere a Republicii Moldova în rețeaua trans-europeană de transport (TEN-T) este o prioritate majoră pentru Guvernul Republicii Moldova, fiind menționată în obiectivele specifice ale Strategiei de Transport și Logistică pentru anii 2013-2022, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 827 din 28.10.13, „Integrarea rețelei rutiere a Republicii Moldova în rețeaua europeană”. În scopul conexiunii rețelei rutiere a Republicii Moldova cu rețeaua rutieră a României care este parte integrantă a rețelei (TEN-T), au fost lansate proceduri pentru construcția podului rutier de frontieră între cele două state, proiect care va fi implementat sub supravegherea şi responsabilitatea generală a Guvernului Republicii Moldova şi Guvernului României, potrivit Acordului între cele două Guverne.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#pod Ungheni #constructie #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Grupul petrolier rus Lukoil favorizează propunerea înaintată de banca americană Xtellus Partners pentru vânzarea activelor sale internaționale, respingând peste zece oferte alternative, deoarece mecanismul propus nu presupune plăți în numerar, potrivit unor surse apropiate negocierilor, citate de Reuters.

Conform surselor, tranzacția propusă de Xtellus ar permite restituirea către Lukoil a acțiunilor deținute în prezent de investitori din Statele Unite, în schimbul activelor companiei din afara Rusiei. Operațiunea ar urma să se desfășoare sub forma unui schimb de titluri de valoare, fără transferuri de numerar.

Sursele mai arată că Lukoil l-a desemnat pe vicepreședintele responsabil de finanțe, Pavel Jdanov, să coordoneze discuțiile cu potențialii cumpărători. În cazul în care va fi agreată, tranzacția cu Xtellus va necesita aprobarea Departamentului Trezoreriei SUA, în conformitate cu regulile comunicate ofertanților în luna noiembrie.

Spre deosebire de alte oferte, propunerea Xtellus este considerată mult mai complexă, întrucât presupune includerea acțiunilor Lukoil în structura tranzacției, ceea ce implică identificarea și dezvăluirea tuturor deținătorilor acestor titluri. Acest aspect complică semnificativ procesul, au subliniat sursele.

Mai mulți administratori de active din SUA, inclusiv BlackRock, JPMorgan și Goldman Sachs, au înregistrat pierderi de ordinul miliardelor de dolari după ce au fost nevoiți să blocheze și ulterior să radieze dețineri în companii rusești, inclusiv Lukoil, în urma invaziei Ucrainei de către Rusia în 2022.

O dificultate suplimentară ar putea fi necesitatea aprobării președintelui rus Vladimir Putin, care a interzis, în 2022, tranzacționarea în afara Rusiei a acțiunilor emise de companii rusești. În lipsa unui acord până la termenul stabilit de autoritățile americane, activele Lukoil ar putea rămâne blocate sau ar putea fi preluate de autoritățile locale, iar compania ar putea apela la instanță în cazul unei eventuale ridicări a sancțiunilor.

Xtellus a refuzat să comenteze informațiile, iar Lukoil nu a răspuns solicitărilor de presă.

Între timp, Departamentul Trezoreriei SUA a decis să prelungească până la 17 ianuarie termenul-limită pentru cedarea portofoliului global al Lukoil, evaluat la aproximativ 22 de miliarde de dolari. Decizia vine în contextul impunerii de sancțiuni asupra Lukoil și Rosneft, ca parte a presiunilor exercitate asupra Moscovei pentru acceptarea unui acord de pace cu Ucraina.

Portofoliul internațional al Lukoil include activități de explorare și producție de petrol și gaze, capacități de rafinare, precum și o rețea de peste 2.000 de benzinării, inclusiv în Republica Moldova. Aceste active au atras interesul mai multor jucători importanți, printre care fondul american de private equity Carlyle și compania petrolieră Chevron.