România își ajută confratele! „Podul Unirii” de la Ungheni îl construiește integral Bucureștiul

Podul peste Prut de la Ungheni care face parte din proiectul Autostrăzii ,,Unirii” Târgu Mureș-Iași-Ungheni, prima legătură rutieră pe o șosea de mare viteză dintre România și Republica Moldova va fi finanțat și construit integral de Statul Român, posibil cu firme naționale care sunt încurajate ,,deschis și transparent” să participe la licitația de execuție, arată Ministerul Transporturilor într-un Proiect de Hotărâre de Guvern care aprobă acordul bilateral România-Republica Moldova semnat la Chișinău pe 11 februarie 2022. Studiul de Fezabilitate pentru Podul de la Ungheni este finalizat, proiectul se află în etapa obținerii acordului de mediu (cu estimarea de obținere acordului până la sfârșitul anului), iar licitația pentru execuție ar urma să fie lansată cel mai târziu la începutul anului 2023. Podul are o lungime de 261 de metri cu aprox. un kilometru drumul de legătură, un termen de execuție de 2 ani și o valoare de aprox. 40 de milioane de Euro, cel mai probabil cu finanțare europeană prin POT ( Programul Operațional Transport 2021-2027).

Pe partea din Republica Moldova, drumul de acces și infrastructura conexă vor costa 36 de milioane de lei, a explicat Andrei Spânu, ministrul Infrastructurii din Republica Moldova. De asemenea, o comisie mixtă, România -Republica Moldova care urmează să fie constituită va stabili și taxele pentru trecerea podului. În conformitate cu prevederile Acordului, obligațiile părților contractante (cele două guverne) sunt următoarele:

-Guvernul României va asigura finanțarea pentru proiectul preliminar al Obiectivului (podul propriu-zis şi cele două sisteme de infrastructură conexă până la punctele de legătură cu infrastructurile rutiere existente pe teritoriul României şi teritoriul R. Moldova), pentru construcția podului propriu-zis şi construcția infrastructurii conexe inclusiv a punctului de trecere a frontierei de pe teritoriul României, inclusiv evaluarea impactului de mediu.

-Guvernul R. Moldova va asigura finanțarea pentru construcția infrastructurii conexe de pe teritoriul Republicii Moldova și va furniza informațiile privind factorii de mediu de pe teritoriul statului său, necesare efectuării evaluării impactului asupra mediului.

-încuraja participarea firmelor naționale la toate activitățile. Aceste activități vor fi desfășurate într-o manieră deschisă şi transparentă.

-alte probleme legate de exploatarea, întreținerea şi repararea Obiectivului. Ulterior dării în exploatare a podului, părțile contractante vor stabili de comun acord oportunitatea şi necesitatea aplicării unor tarife de trecere şi nivelul acestora, precum şi modul de încasare şi distribuire a tarifelor încasate.” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Date tehnice: Pentru implementarea proiectului va fi adoptată următoarea soluţie: Poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton, grindă continuă cu înălţime variabilă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie). Lucrarea de artă va avea schema statică de grindă continuă cu trei deschideri de 70.00 m + 100.00 m + 70.00 m şi lungimea totală de 261.20 m. Structurile de pod vor fi dimensionate respectând normele in vigoare (Normele Europene). Pe fiecare pod aferent unui sens de circulaţie este asigurată o parte carosabilă de 8.00 m pentru două benzi de circulaţie şi un trotuar de 2.05 m pentru pietoni separat de partea carosabilă printr-un parapet de siguranţă metalic.

Punct control trecere frontieră

A fost proiectat un punct de control trecere frontieră care corespunde traficului rutier de perspectivă. Acesta se desfăşoară pe o lungime de circa 530 m si este prevăzut cu:

-zonă de parcare şi cântare pentru autovehiculele de transport marfă;

-parcări pentru autoturisme – doar la ieşirea din ţară;

-spaţiu destinat verificării amănunţite a călătorilor (doar la intrarea in România);

-spaţiu închis, destinat verificării amănunţite a autoturismelor;

-spaţiu destinat verificării amănunţite a tirurilor (spaţiu inchis cu posibilitate de depozitare) şi Roboscan;

Accesul în/din ţară se va face pe câte 7 benzi pentru fiecare sens de circulaţie:

-2 benzi destinate transportului de marfă (tiruri);

-3 benzi destinate autoturismelor;

-2 benzi destinate autocarelor

Integrarea rețelei rutiere a Republicii Moldova în rețeaua trans-europeană de transport (TEN-T) este o prioritate majoră pentru Guvernul Republicii Moldova, fiind menționată în obiectivele specifice ale Strategiei de Transport și Logistică pentru anii 2013-2022, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 827 din 28.10.13, „Integrarea rețelei rutiere a Republicii Moldova în rețeaua europeană”. În scopul conexiunii rețelei rutiere a Republicii Moldova cu rețeaua rutieră a României care este parte integrantă a rețelei (TEN-T), au fost lansate proceduri pentru construcția podului rutier de frontieră între cele două state, proiect care va fi implementat sub supravegherea şi responsabilitatea generală a Guvernului Republicii Moldova şi Guvernului României, potrivit Acordului între cele două Guverne.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#pod Ungheni #constructie #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul strategic de instalare a motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, finanțat din creditul Băncii Mondiale, intră într-o zonă tensionată. În timp ce Ministerul Energiei negociază direct cu compania turcă Iltekno, alți ofertanți reclamă că sunt ignorați, deși susțin că au prețuri mai mici și oferte conforme tehnic.

Contractul de credit a fost prelungit cu patru luni, iar autoritățile încearcă să încadreze proiectul în plafonul maxim de 86 de milioane de euro. Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție, a avut o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. După negocieri, compania a transmis o ofertă revizuită de 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, și condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre acestea ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

În paralel, BCC Group din Azerbaidjan a solicitat oficial includerea în negocieri, afirmând că oferta sa reconfirmată este de 75,9 milioane de euro – sub plafonul stabilit de Ministerul Energiei. Surse din cadrul ședințelor interne indică existența unor poziții divergente între instituții: Ministerul Energiei ar susține descalificarea Iltekno, invocând depășirea bugetului și nerespectarea termenului-limită, în timp ce MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă.

În corespondența dintre Banca Mondială, compania azeră, UCIPE și Ministerul Energiei, se precizează clar că împrumutatul, adică Ministerul Energiei și UCIPE, este cel care decide procedura de procurare. De aici și întrebarea ridicată de mai mulți participanți: de ce nu sunt invitați toți ofertanții la negocieri, pentru a fi selectată cea mai bună ofertă tehnico-economică pentru o întreprindere strategică?

Surse din piață susțin că, pentru a încadra oferta Iltekno în buget, ar exista disponibilitatea ca partea moldovenească să accepte motoare deja fabricate, ale căror caracteristici tehnice nu sunt pe deplin clare. Oficial, această informație nu a fost confirmată.

Contactată de redacția BANI.MD, Ministerul Energiei a transmis că „pe parcursul negocierilor nu putem oferi informații privind derularea acestora, pentru a nu periclita discuțiile, dar și din motive impuse de clauzele contractuale de confidențialitate în vigoare”.

Ministrul Dorin Junghietu a explicat anterior că piața internațională a motoarelor de cogenerare traversează o criză majoră: producători precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions au backlog-uri de 2–3 ani, iar costurile au crescut semnificativ din cauza scumpirii materiilor prime, problemelor logistice și cererii explozive generate de centrele de date și contextul războiului din Ucraina. De asemenea, capacitățile propuse de ofertanți au depășit solicitarea inițială – 61–62 MW față de 55 MW – ceea ce a dus la majorarea valorii proiectului.

Cu termen-limită pentru semnarea contractului până la 5 martie, presiunea crește. În joc nu este doar diferența de câteva milioane de euro, ci modelul de guvernanță al unui proiect energetic strategic: negociere directă cu un singur operator sau competiție reală, transparentă, între toți ofertanții eligibili.