România își ajută confratele! „Podul Unirii” de la Ungheni îl construiește integral Bucureștiul

12 Apr. 2022, 17:13
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
12 Apr. 2022, 17:13 // Actual //  bani.md

Podul peste Prut de la Ungheni care face parte din proiectul Autostrăzii ,,Unirii” Târgu Mureș-Iași-Ungheni, prima legătură rutieră pe o șosea de mare viteză dintre România și Republica Moldova va fi finanțat și construit integral de Statul Român, posibil cu firme naționale care sunt încurajate ,,deschis și transparent” să participe la licitația de execuție, arată Ministerul Transporturilor într-un Proiect de Hotărâre de Guvern care aprobă acordul bilateral România-Republica Moldova semnat la Chișinău pe 11 februarie 2022. Studiul de Fezabilitate pentru Podul de la Ungheni este finalizat, proiectul se află în etapa obținerii acordului de mediu (cu estimarea de obținere acordului până la sfârșitul anului), iar licitația pentru execuție ar urma să fie lansată cel mai târziu la începutul anului 2023. Podul are o lungime de 261 de metri cu aprox. un kilometru drumul de legătură, un termen de execuție de 2 ani și o valoare de aprox. 40 de milioane de Euro, cel mai probabil cu finanțare europeană prin POT ( Programul Operațional Transport 2021-2027).

Pe partea din Republica Moldova, drumul de acces și infrastructura conexă vor costa 36 de milioane de lei, a explicat Andrei Spânu, ministrul Infrastructurii din Republica Moldova. De asemenea, o comisie mixtă, România -Republica Moldova care urmează să fie constituită va stabili și taxele pentru trecerea podului. În conformitate cu prevederile Acordului, obligațiile părților contractante (cele două guverne) sunt următoarele:

-Guvernul României va asigura finanțarea pentru proiectul preliminar al Obiectivului (podul propriu-zis şi cele două sisteme de infrastructură conexă până la punctele de legătură cu infrastructurile rutiere existente pe teritoriul României şi teritoriul R. Moldova), pentru construcția podului propriu-zis şi construcția infrastructurii conexe inclusiv a punctului de trecere a frontierei de pe teritoriul României, inclusiv evaluarea impactului de mediu.

-Guvernul R. Moldova va asigura finanțarea pentru construcția infrastructurii conexe de pe teritoriul Republicii Moldova și va furniza informațiile privind factorii de mediu de pe teritoriul statului său, necesare efectuării evaluării impactului asupra mediului.

-încuraja participarea firmelor naționale la toate activitățile. Aceste activități vor fi desfășurate într-o manieră deschisă şi transparentă.

-alte probleme legate de exploatarea, întreținerea şi repararea Obiectivului. Ulterior dării în exploatare a podului, părțile contractante vor stabili de comun acord oportunitatea şi necesitatea aplicării unor tarife de trecere şi nivelul acestora, precum şi modul de încasare şi distribuire a tarifelor încasate.” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Date tehnice: Pentru implementarea proiectului va fi adoptată următoarea soluţie: Poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton, grindă continuă cu înălţime variabilă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie). Lucrarea de artă va avea schema statică de grindă continuă cu trei deschideri de 70.00 m + 100.00 m + 70.00 m şi lungimea totală de 261.20 m. Structurile de pod vor fi dimensionate respectând normele in vigoare (Normele Europene). Pe fiecare pod aferent unui sens de circulaţie este asigurată o parte carosabilă de 8.00 m pentru două benzi de circulaţie şi un trotuar de 2.05 m pentru pietoni separat de partea carosabilă printr-un parapet de siguranţă metalic.

Punct control trecere frontieră

A fost proiectat un punct de control trecere frontieră care corespunde traficului rutier de perspectivă. Acesta se desfăşoară pe o lungime de circa 530 m si este prevăzut cu:

-zonă de parcare şi cântare pentru autovehiculele de transport marfă;

-parcări pentru autoturisme – doar la ieşirea din ţară;

-spaţiu destinat verificării amănunţite a călătorilor (doar la intrarea in România);

-spaţiu închis, destinat verificării amănunţite a autoturismelor;

-spaţiu destinat verificării amănunţite a tirurilor (spaţiu inchis cu posibilitate de depozitare) şi Roboscan;

Accesul în/din ţară se va face pe câte 7 benzi pentru fiecare sens de circulaţie:

-2 benzi destinate transportului de marfă (tiruri);

-3 benzi destinate autoturismelor;

-2 benzi destinate autocarelor

Integrarea rețelei rutiere a Republicii Moldova în rețeaua trans-europeană de transport (TEN-T) este o prioritate majoră pentru Guvernul Republicii Moldova, fiind menționată în obiectivele specifice ale Strategiei de Transport și Logistică pentru anii 2013-2022, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 827 din 28.10.13, „Integrarea rețelei rutiere a Republicii Moldova în rețeaua europeană”. În scopul conexiunii rețelei rutiere a Republicii Moldova cu rețeaua rutieră a României care este parte integrantă a rețelei (TEN-T), au fost lansate proceduri pentru construcția podului rutier de frontieră între cele două state, proiect care va fi implementat sub supravegherea şi responsabilitatea generală a Guvernului Republicii Moldova şi Guvernului României, potrivit Acordului între cele două Guverne.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Realitatea Live

06 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
06 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai multe companii energetice continuă să concureze pentru activele internaționale ale Lukoil, în pofida acordului preliminar anunțat săptămâna trecută privind vânzarea portofoliului către fondul american de private equity Carlyle, au declarat surse apropiate negocierilor pentru Reuters.

Potrivit acestora, cel puțin două companii, inclusiv Chevron, analizează în continuare posibilitatea de a prelua activele Lukoil din afara Rusiei. Un parteneriat între Chevron și Quantum Energy Partners, precum și un grup condus de banca de investiții Xtellus Partners, poartă în continuare discuții atât cu Lukoil, cât și cu Guvernul SUA privind structura unei eventuale tranzacții.

Sursele precizează că acordul cu Carlyle nu este unul definitiv. Fondul american se află încă într-o etapă de analiză aprofundată a activelor, iar situația se poate schimba. Lukoil a confirmat, la rândul său, că negocierile cu alți potențiali cumpărători sunt în desfășurare.

Procesul de vânzare este complicat de sancțiunile internaționale. Trezoreria SUA a blocat până acum două tentative ale Lukoil de a-și vinde activele din străinătate, una către traderul elvețian Gunvor și alta printr-un schimb de acțiuni propus de Xtellus Partners. De asemenea, OFAC a informat că banii obținuți din orice vânzare a activelor Lukoil trebuie plasați într-un cont aflat sub jurisdicția SUA, fondurile urmând să fie înghețate până la ridicarea sancțiunilor.

Lukoil are termen limită până la 28 februarie 2026 pentru a-și vinde activele din afara Rusiei. Portofoliul internațional al companiei, evaluat inițial la aproximativ 22 de miliarde de dolari, a atras interesul mai multor jucători majori din industrie, inclusiv Exxon Mobil. Acordul preliminar cu Carlyle, convenit la 29 ianuarie, exclude activele din Kazahstan.

În paralel, surse Reuters susțin că Carlyle discută cu investitori din Emiratele Arabe Unite pentru un posibil parteneriat. Fonduri suverane din Abu Dhabi, precum Mubadala, XRG și IHC, ar fi analizat preluarea unor participații în portofoliul de active, în cazul în care tranzacția va fi finalizată.

Pentru încheierea oricărui acord, este necesară aprobarea OFAC, precum și avizul Kremlin și al Banca Centrală a Rusiei, au mai precizat sursele.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!