România își ajută confratele! „Podul Unirii” de la Ungheni îl construiește integral Bucureștiul

Podul peste Prut de la Ungheni care face parte din proiectul Autostrăzii ,,Unirii” Târgu Mureș-Iași-Ungheni, prima legătură rutieră pe o șosea de mare viteză dintre România și Republica Moldova va fi finanțat și construit integral de Statul Român, posibil cu firme naționale care sunt încurajate ,,deschis și transparent” să participe la licitația de execuție, arată Ministerul Transporturilor într-un Proiect de Hotărâre de Guvern care aprobă acordul bilateral România-Republica Moldova semnat la Chișinău pe 11 februarie 2022. Studiul de Fezabilitate pentru Podul de la Ungheni este finalizat, proiectul se află în etapa obținerii acordului de mediu (cu estimarea de obținere acordului până la sfârșitul anului), iar licitația pentru execuție ar urma să fie lansată cel mai târziu la începutul anului 2023. Podul are o lungime de 261 de metri cu aprox. un kilometru drumul de legătură, un termen de execuție de 2 ani și o valoare de aprox. 40 de milioane de Euro, cel mai probabil cu finanțare europeană prin POT ( Programul Operațional Transport 2021-2027).

Pe partea din Republica Moldova, drumul de acces și infrastructura conexă vor costa 36 de milioane de lei, a explicat Andrei Spânu, ministrul Infrastructurii din Republica Moldova. De asemenea, o comisie mixtă, România -Republica Moldova care urmează să fie constituită va stabili și taxele pentru trecerea podului. În conformitate cu prevederile Acordului, obligațiile părților contractante (cele două guverne) sunt următoarele:

-Guvernul României va asigura finanțarea pentru proiectul preliminar al Obiectivului (podul propriu-zis şi cele două sisteme de infrastructură conexă până la punctele de legătură cu infrastructurile rutiere existente pe teritoriul României şi teritoriul R. Moldova), pentru construcția podului propriu-zis şi construcția infrastructurii conexe inclusiv a punctului de trecere a frontierei de pe teritoriul României, inclusiv evaluarea impactului de mediu.

-Guvernul R. Moldova va asigura finanțarea pentru construcția infrastructurii conexe de pe teritoriul Republicii Moldova și va furniza informațiile privind factorii de mediu de pe teritoriul statului său, necesare efectuării evaluării impactului asupra mediului.

-încuraja participarea firmelor naționale la toate activitățile. Aceste activități vor fi desfășurate într-o manieră deschisă şi transparentă.

-alte probleme legate de exploatarea, întreținerea şi repararea Obiectivului. Ulterior dării în exploatare a podului, părțile contractante vor stabili de comun acord oportunitatea şi necesitatea aplicării unor tarife de trecere şi nivelul acestora, precum şi modul de încasare şi distribuire a tarifelor încasate.” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Date tehnice: Pentru implementarea proiectului va fi adoptată următoarea soluţie: Poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton, grindă continuă cu înălţime variabilă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie). Lucrarea de artă va avea schema statică de grindă continuă cu trei deschideri de 70.00 m + 100.00 m + 70.00 m şi lungimea totală de 261.20 m. Structurile de pod vor fi dimensionate respectând normele in vigoare (Normele Europene). Pe fiecare pod aferent unui sens de circulaţie este asigurată o parte carosabilă de 8.00 m pentru două benzi de circulaţie şi un trotuar de 2.05 m pentru pietoni separat de partea carosabilă printr-un parapet de siguranţă metalic.

Punct control trecere frontieră

A fost proiectat un punct de control trecere frontieră care corespunde traficului rutier de perspectivă. Acesta se desfăşoară pe o lungime de circa 530 m si este prevăzut cu:

-zonă de parcare şi cântare pentru autovehiculele de transport marfă;

-parcări pentru autoturisme – doar la ieşirea din ţară;

-spaţiu destinat verificării amănunţite a călătorilor (doar la intrarea in România);

-spaţiu închis, destinat verificării amănunţite a autoturismelor;

-spaţiu destinat verificării amănunţite a tirurilor (spaţiu inchis cu posibilitate de depozitare) şi Roboscan;

Accesul în/din ţară se va face pe câte 7 benzi pentru fiecare sens de circulaţie:

-2 benzi destinate transportului de marfă (tiruri);

-3 benzi destinate autoturismelor;

-2 benzi destinate autocarelor

Integrarea rețelei rutiere a Republicii Moldova în rețeaua trans-europeană de transport (TEN-T) este o prioritate majoră pentru Guvernul Republicii Moldova, fiind menționată în obiectivele specifice ale Strategiei de Transport și Logistică pentru anii 2013-2022, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 827 din 28.10.13, „Integrarea rețelei rutiere a Republicii Moldova în rețeaua europeană”. În scopul conexiunii rețelei rutiere a Republicii Moldova cu rețeaua rutieră a României care este parte integrantă a rețelei (TEN-T), au fost lansate proceduri pentru construcția podului rutier de frontieră între cele două state, proiect care va fi implementat sub supravegherea şi responsabilitatea generală a Guvernului Republicii Moldova şi Guvernului României, potrivit Acordului între cele două Guverne.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#pod Ungheni #constructie #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În luna ianuarie, piața valutară fără numerar din Republica Moldova a înregistrat un volum consistent de tranzacții, fără a include intervențiile Băncii Naționale a Moldovei. Este vorba despre schimburile valutare realizate prin transferuri bancare, atât între bănci, cât și între bănci și clienții acestora, anunță Banca Națională a Moldovei.

Pe segmentul tranzacțiilor SPOT, adică operațiuni de schimb valutar cu decontare imediată, la cursul zilei, cea mai mare activitate s-a înregistrat pe piața intrabancară, în relația dintre bănci și clienți. În total, băncile au cumpărat valută în echivalent de 356,1 milioane de euro și au vândut valută în valoare de 578,4 milioane de euro.

Euro a fost, de departe, cea mai tranzacționată monedă. Pe piața intrabancară, s-au înregistrat cumpărări de 192,6 milioane de euro și vânzări de 333 milioane de euro. Dolarul s-a clasat pe locul doi, cu 152,2 milioane de euro la cumpărare și 202,4 milioane de euro la vânzare.

Volume importante au fost raportate și la alte valute. În cazul leului românesc, băncile au cumpărat echivalentul a 1,02 milioane de euro și au vândut 35,64 milioane de euro. Pentru lira sterlină, cumpărările au constituit 8,33 milioane de euro, iar vânzările – 0,62 milioane de euro. La francul elvețian s-au înregistrat cumpărări de 1,16 milioane de euro și vânzări de 0,21 milioane de euro. În cazul rublei rusești, au fost raportate doar tranzacții pe segmentul intrabancar, cu 0,79 milioane de euro la cumpărare și 4,28 milioane de euro la vânzare.

Pe piața interbancară, unde tranzacțiile au loc între băncile comerciale, volumele au fost mai reduse. Cumpărările au însumat 15,4 milioane de euro, iar vânzările – 23,5 milioane de euro. Și aici, euro a dominat tranzacțiile, cu 14 milioane de euro la cumpărare și 21,6 milioane de euro la vânzare, în timp ce dolarul a înregistrat 1,4 milioane de euro la cumpărare și 0,68 milioane de euro la vânzare. Pentru leul românesc au fost raportate doar vânzări, în valoare de 1,24 milioane de euro.

În ceea ce privește operațiunile SWAP – schimburi valutare însoțite de un angajament de răscumpărare la un termen stabilit – activitatea a fost modestă în ianuarie. Pe piața interbancară au fost înregistrate tranzacții în euro în valoare de 48,4 milioane de euro, atât la cumpărare, cât și la vânzare. Pe piața intrabancară nu au fost raportate operațiuni SWAP.