România s-a răzgândit peste noapte: Al doilea reactor de la Cernavodă nu mai este oprit

30 Iul. 2026, 13:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
30 Iul. 2026, 13:29 // Actual //  Grîu Tatiana

Cel de-al doilea reactor al Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă, România, nu va mai fi oprit, după ce Nuclearelectrica a revenit asupra deciziei anunțate miercuri seara. Specialiștii centralei au analizat în timpul nopții parametrii de funcționare și au stabilit că Unitatea 2 poate continua să producă energie în condiții de siguranță.

„SN Nuclearelectrica SA anunță că Unitatea 2 a CNE Cernavodă va rămâne conectată la Sistemul Energetic Național întrucât, ca urmare a analizei parametrilor de operare și a echipamentelor Unității 2 realizată de specialiștii CNE Cernavodă în noaptea de 29 spre 30 iulie 2026, s-a constatat că parametrii de operare permit continuarea operării Unității 2 în condiții de siguranță”, a transmis compania.

Potrivit Nuclearelectrica, evoluția parametrilor-cheie a fost stabilă pe parcursul nopții, ceea ce permite menținerea temporară în funcțiune a reactorului. Situația rămâne însă fragilă din cauza nivelului scăzut al Dunării.

Compania precizează că funcționarea reactoarelor este monitorizată permanent, inclusiv în baza procedurilor speciale aplicabile în perioadele de secetă. Atât timp cât parametrii permit respectarea tuturor normelor de securitate nucleară, Unitatea 2 va continua să livreze energie în sistemul energetic al României.

Totuși, decizia se poate schimba în orice moment. Nuclearelectrica avertizează că, având în vedere situația actuală și prognozele hidrologice privind nivelul Dunării, oprirea Unității 2 „poate fi necesară în orice moment”, în funcție de eventualele scăderi suplimentare ale nivelului apei și de efectele acestora asupra sistemelor centralei.

Unitatea 1 rămâne, în schimb, oprită. Potrivit companiei, reactorul va fi menținut „în stare oprită sigură” până când nivelul Dunării va permite reconectarea sa la Sistemul Energetic Național în condiții de siguranță.

Cele două unități de la Cernavodă asigură, în condiții normale de funcționare, aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României. Oprirea simultană a acestora ar fi însemnat retragerea din sistem a unei capacități de aproximativ 1 400 MW, situație care ar fi putut crește necesarul de energie din alte surse, inclusiv din import.

Problemele de la Cernavodă au provocat îngrijorări și în Republica Moldova. Ministerul Energiei de la Chișinău a avertizat că reducerea semnificativă a debitelor Dunării afectează producția de energie în regiune și poate duce temporar la diminuarea capacităților disponibile, creșterea necesarului de import și o volatilitate mai mare a prețurilor.

Autoritățile din Republica Moldova au recomandat populației să utilizeze responsabil energia electrică, în special în orele de consum maxim. Republica Moldova procură, în funcție de necesarul de consum și de condițiile comerciale, aproximativ 10–15% din energia electrică necesară de pe piața administrată de OPCOM.

 

11 Sept. 2026, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 17:54 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.