România s-a răzgândit peste noapte: Al doilea reactor de la Cernavodă nu mai este oprit

30 Iul. 2026, 13:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
30 Iul. 2026, 13:29 // Actual //  Grîu Tatiana

Cel de-al doilea reactor al Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă, România, nu va mai fi oprit, după ce Nuclearelectrica a revenit asupra deciziei anunțate miercuri seara. Specialiștii centralei au analizat în timpul nopții parametrii de funcționare și au stabilit că Unitatea 2 poate continua să producă energie în condiții de siguranță.

„SN Nuclearelectrica SA anunță că Unitatea 2 a CNE Cernavodă va rămâne conectată la Sistemul Energetic Național întrucât, ca urmare a analizei parametrilor de operare și a echipamentelor Unității 2 realizată de specialiștii CNE Cernavodă în noaptea de 29 spre 30 iulie 2026, s-a constatat că parametrii de operare permit continuarea operării Unității 2 în condiții de siguranță”, a transmis compania.

Potrivit Nuclearelectrica, evoluția parametrilor-cheie a fost stabilă pe parcursul nopții, ceea ce permite menținerea temporară în funcțiune a reactorului. Situația rămâne însă fragilă din cauza nivelului scăzut al Dunării.

Compania precizează că funcționarea reactoarelor este monitorizată permanent, inclusiv în baza procedurilor speciale aplicabile în perioadele de secetă. Atât timp cât parametrii permit respectarea tuturor normelor de securitate nucleară, Unitatea 2 va continua să livreze energie în sistemul energetic al României.

Totuși, decizia se poate schimba în orice moment. Nuclearelectrica avertizează că, având în vedere situația actuală și prognozele hidrologice privind nivelul Dunării, oprirea Unității 2 „poate fi necesară în orice moment”, în funcție de eventualele scăderi suplimentare ale nivelului apei și de efectele acestora asupra sistemelor centralei.

Unitatea 1 rămâne, în schimb, oprită. Potrivit companiei, reactorul va fi menținut „în stare oprită sigură” până când nivelul Dunării va permite reconectarea sa la Sistemul Energetic Național în condiții de siguranță.

Cele două unități de la Cernavodă asigură, în condiții normale de funcționare, aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României. Oprirea simultană a acestora ar fi însemnat retragerea din sistem a unei capacități de aproximativ 1 400 MW, situație care ar fi putut crește necesarul de energie din alte surse, inclusiv din import.

Problemele de la Cernavodă au provocat îngrijorări și în Republica Moldova. Ministerul Energiei de la Chișinău a avertizat că reducerea semnificativă a debitelor Dunării afectează producția de energie în regiune și poate duce temporar la diminuarea capacităților disponibile, creșterea necesarului de import și o volatilitate mai mare a prețurilor.

Autoritățile din Republica Moldova au recomandat populației să utilizeze responsabil energia electrică, în special în orele de consum maxim. Republica Moldova procură, în funcție de necesarul de consum și de condițiile comerciale, aproximativ 10–15% din energia electrică necesară de pe piața administrată de OPCOM.

 

28 Oct. 2026, 17:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
28 Oct. 2026, 17:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Premierul Vasile Tofan propune mutarea Penitenciarului nr. 13 din centrul Chișinăului și vânzarea terenului pe care se află instituția. El consideră că acesta reprezintă una dintre cele mai valoroase proprietăți ale statului. Șeful Executivului susține că un ar de teren în această zonă ar putea costa între 50.000 și 100.000 de euro, iar în locul închisorii ar putea apărea un hotel, clădiri de birouri sau alte investiții imobiliare care să aducă bani la buget.

„Noi avem un penitenciar în centrul Chișinăului. Cel mai scump pământ din Chișinău, noi ținem deținuți. Cu tot respectul, pot să stea și la Băcioi undeva, sau în afară, sau unde vrem noi să construim”, a declarat premierul, miercuri, 28 octombrie, în cadrul ședinței Guvernului, în timpul examinării proiectului privind modificarea acordului de împrumut pentru construcția unui nou penitenciar.

Tofan consideră că menținerea unei închisori într-o zonă imobiliară atât de valoroasă reprezintă o utilizare ineficientă a proprietății statului. În opinia sa, terenul ar trebui valorificat economic, iar banii obținuți din vânzare ar putea fi direcționați către alte investiții publice.

„Pământul acesta din centrul Chișinăului trebuie valorificat pentru lucruri care să aducă bani statului. Să fie un hotel acolo, să fie clădiri de birouri, să fie orice-o fi. Dar să nu stea chiar criminalii din țara asta în cel mai luxos loc”, a afirmat Tofan.

Premierul a avansat și o estimare a prețului terenurilor din zonă, susținând că un ar ar putea valora între 50.000 și 100.000 de euro. Totuși, acesta nu a prezentat o evaluare imobiliară oficială care să confirme sumele.

Actualul Penitenciar nr. 13 ocupă un teren de aproximativ 2,2 hectare, echivalentul a 220 de ari. Raportată strict matematic la intervalul de preț indicat de premier, suprafața ar putea avea o valoare teoretică de 11–22 de milioane de euro. Calculul este însă unul orientativ, nu o evaluare de piață, iar prețul unei eventuale tranzacții ar depinde de regimul juridic și urbanistic al terenului, precum și de condițiile de valorificare.