AGEPI redeschide ușa pentru MORA, organizația vizată anterior în investigații privind legături cu structuri din Rusia

Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI), cu acordul Ministerului Justiției, a făcut un pas care ridică semne de întrebare, după ce a revocat refuzul de avizare a Asociației Titularilor de Drepturi de Autor din Moldova „MORA”, organizație despre care anterior autoritățile au consemnat presupuse legături cu structuri din Federația Rusă.

Decizia vine în urma unei tranzacții de împăcare confirmate pe 24 iulie de Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani. Prin documentul semnat la 28 iulie de directorul AGEPI, Iulian Iorga, este anulată Decizia nr. 22/75 din 22 ianuarie 2026, iar procedura de avizare este reluată prin reexaminarea cererii depuse de MORA încă din noiembrie 2022.

Mai mult, AGEPI a dispus reluarea procedurii și a solicitat reprezentanților MORA să-și aducă documentele în conformitate în termen de doar două zile, după care dosarul urmează să fie analizat din nou.

Procesul a fost închis după ce MORA și AGEPI au semnat o tranzacție de împăcare. În schimbul reanalizării cererii, MORA a renunțat definitiv la toate pretențiile formulate împotriva AGEPI și Ministerului Justiției, inclusiv la eventualele despăgubiri și cheltuieli de judecată.

Instanța a motivat că încheierea tranzacției a fost determinată de apariția unor circumstanțe noi, respectiv ordonanța procurorului din 10 aprilie 2026 privind refuzul începerii urmăririi penale, rămasă definitivă prin necontestare.

Totuși, dosarul readuce în atenție constatările făcute anterior de instituțiile statului. Potrivit unor materiale documentate de CNA, AO MORA ar fi beneficiat, prin diferite mecanisme, de finanțare din partea RAO (Российское Авторское Общество) și VOIS (Всероссийская Организация Интеллектуальной Собственности) din Federația Rusă, precum și din partea GERA din Georgia.

Într-o investigație CNA, instituția susține că: „Urmare a verificărilor efectuate și probelor acumulate, există suspiciuni că AO „MORA”, AO „MORA-CONEX” și Fundația de Caritate „MORA” sunt create, finanțate și gestionate de către și în interesul lui Andrei Kricevskii, prin intermediul persoanelor interpuse Pădure Constantin și Gherman Stela”. Iar în hotărârea Judecătoriei Chișinău din 13 februarie se spune că: „La acest capitol, se reține că la materialele cauzei se regăsește încheierea ofițerului superior de investigații PCE al Direcției nr. 1 a Direcției Generale Combaterea Corupției din 26 ianuarie 2024 (…) inclusiv în partea interacțiunii AO «Mora» cu RAO, VOIS și alte persoane fizice/juridice, cât și elucidarea unui potențial de risc în legătură cu activitatea acestora pentru Republica Moldova”.

De asemenea, MORA ar fi obținut dreptul de utilizare a softului de monitorizare FONMIX, dezvoltat în Rusia și implementat în Republica Moldova prin compania Rozum SRL, administrată de cetățeanul belarus Alexei Gherasimov. Totodată, organizația a încheiat contracte cu RAO și VOIS privind administrarea colectivă a drepturilor artiștilor și remunerarea titularilor din Federația Rusă.

Materialele CNA mai arată că patru asociații de gestiune colectivă ar fi fost create, finanțate și administrate în interesul lui Andrei Kricevski, indicat drept beneficiar efectiv al structurilor RAO și VOIS.

„De menţionat că, potrivit notificării CNA cu nr. 02/09-2121 din 09.02.2024, AGEPI a fost informată despre constatarea cu certitudine că AO MORA”, AO „MORA-CONEX”, AO ,,VICTORIA LEGALITĂȚII” şi AO „CANTORIUM”, sunt înregistrate, finanţate şi gestionate în interesele lui Andrei Kricevskii prin intermediul lui şi persoanele interpose din anturajul său. Totodată, în notificare se menționează că „Serviciul de Informații și Securitate a elucidat un potențial risc în legătură cu profilul lui Andrei Kricevskii, care în virtutea funcțiilor şi relaţiilor acestuia pe teritoriul Federației Ruse, conexiunilor cu grupuri şi persoane care ar putea prezenta un risc pentru Republica Moldova”, potrivit deciziei AGEPI din 20 ianuarie 2026.

La rândul său, SIS a constatat existența unui potențial risc în legătură cu profilul cetățeanului rus Andrei Kricevski, invocând funcțiile și relațiile acestuia în Federația Rusă, precum și conexiunile cu grupuri și persoane care ar putea prezenta riscuri pentru securitatea Republicii Moldova. Anterior, Andrei Kricevski s-a aflat în Republica Moldova, unde a avut întrevederi la AGEPI, iar conducerea MORA a efectuat vizite la Moscova, la sediile RAO și VOIS.

BANI.MD relata încă din noiembrie 2021 că lansarea MORA a avut loc imediat după vizita în Republica Moldova a reprezentanților RAO și VOIS. La doar câteva zile după acele întrevederi, pe 22 octombrie 2021, Agenția Servicii Publice a înregistrat oficial Asociația Titularilor de Drepturi de Autor din Moldova „MORA”.

Potrivit informațiilor publice, MORA a fost fondată de șase cetățeni ai Republicii Moldova – Stela Gherman, Dumitru Codreanu, Vadim Jora, Valentin Țurcan, Nicolae Chiroșca și Constantin Pădure. Presa a relatat anterior că niciunul dintre fondatori nu este autor sau interpret și nu avea experiență profesională în domeniul drepturilor de autor și conexe, activând în alte domenii de activitate.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Vasile Tofan respinge ideea că agenții imobiliari ar fi responsabili pentru scumpirea apartamentelor din Chișinău. Șeful Guvernului susține că intermediarii nu dispun de resursele necesare pentru a cumpăra zeci de locuințe și a limita artificial oferta, însă admite că trebuie verificat comportamentul companiilor de construcții.

„Un agent imobiliar este un intermediar. El vede un vânzător, vede un cumpărător și primește un comision. Ideea că agenții imobiliari cumpără zeci de apartamente, fiecare costând sute de mii de dolari, și plasează milioane de lei doar pentru a limita oferta este un mit”, a declarat Tofan în cadrul Forumului Diasporei, unde premierul a fost întrebat despre explozia prețurilor pe piața imobiliară din Capitală.

Premierul a afirmat că o asemenea strategie nu ar fi viabilă din punct de vedere economic. În schimb, acesta a admis că unele companii de construcții ar putea amâna scoaterea apartamentelor la vânzare dacă prețurile de pe piață nu corespund așteptărilor lor.

„Poate să fie vorba despre companiile de construcții care rețin oferta pentru că li se pare că prețul nu este suficient de mare. Dar, cu siguranță, problema nu este în agenții imobiliari”, a punctat șeful Executivului.

Tofan a precizat că autoritățile trebuie să intervină dacă sunt identificate abuzuri sau posibile înțelegeri de cartel. Totuși, premierul a avertizat că nu trebuie trase concluzii înainte de realizarea unei analize bazate pe date.

„Acolo unde sunt abuzuri, trebuie să intervenim. Dacă avem indicii de cartel, trebuie să intervenim. Dar ezit să sar la concluzii până când avem diagnoza bine pusă la punct”, a spus Tofan.

Premierul s-a arătat rezervat și față de eventuala taxare suplimentară a apartamentelor care nu sunt date în chirie. Potrivit acestuia, o asemenea măsură i-ar putea afecta inclusiv pe moldovenii din diasporă care și-au cumpărat cu greu o locuință, dar nu dispun încă de bani pentru reparație.

Tofan a susținut că amenajarea completă a unui apartament în Chișinău poate ajunge la aproximativ 1.000 de euro pentru un metru pătrat, dacă sunt incluse mobilierul, instalațiile electrice și lucrările sanitare.

„Unii au cumpărat un apartament cu banii adunați cu greu în Italia sau Portugalia, dar încă nu au bani pentru reparație. Iar noi vrem deja să-i taxăm pentru că nu îl dau în chirie. Trebuie să fim foarte atenți să nu speriem diaspora și oamenii care și-au strâns cu greu bani pentru o locuință”, a declarat premierul.

Șeful Guvernului a promis că eventualele intervenții pe piața imobiliară vor fi analizate în baza cifrelor, dar a avertizat că măsurile luate în grabă ar putea produce efecte mai grave decât problema pe care încearcă să o rezolve.

Pentru a ilustra riscurile intervențiilor economice, Tofan a invocat situația industriei uleiului. Potrivit premierului, Republica Moldova a trecut de la statutul de exportator important la cel de importator de ulei de floarea-soarelui, după ce măsurile aplicate pentru protejarea unei părți a pieței ar fi afectat industria de procesare.

„Dacă încerci uneori să repari ceva, poți face mult mai mult rău. În economie, lucrurile sunt foarte interconectate”, a conchis Vasile Tofan.

Locuințele din Republica Moldova continuă să se scumpească, deși creditarea ipotecară a încetinit. Potrivit celui mai recent Raport de evaluare a stabilității financiare al Băncii Naționale a Moldovei, prețurile de ofertă ale imobilelor rezidențiale au crescut în primul trimestru din 2026 cu 10% față de aceeași perioadă a anului trecut și cu 2,8% comparativ cu trimestrul precedent.

Indicele prețurilor bunurilor imobile rezidențiale, calculat de BNM în baza prețurilor de ofertă, a ajuns la 233%, confirmând menținerea tendinței ascendente pe piață.

Scumpirile au continuat în pofida reducerii cererii finanțate de bănci. Volumul creditelor ipotecare noi a coborât la 2,4 miliarde de lei, cu 15,8% mai puțin decât în primul trimestru din 2025 și cu 12,8% sub nivelul din ultimele trei luni ale anului trecut.

Datele sugerează că avansul prețurilor nu mai poate fi explicat exclusiv prin creditarea ipotecară. Evoluția poate fi influențată și de oferta limitată, achizițiile realizate din economii proprii, inclusiv de către diasporă, costurile de construcție și comportamentul dezvoltatorilor. BNM nu atribuie însă creșterea unui singur factor.