Rusia a plătit dobânzi de 117 milioane de dolari pentru două obligațiuni scadente

Ministerul rus de Finanţe a anunţat joi că a efectuat către Citibank în Londra plata sumei de 117 milioane de dolari, reprezentând dobânda pentru două obligaţiuni în dolari, pe fondul sporirii speculaţiilor că ţara se îndreaptă spre intrarea în incapacitate de plată pentru împrumuturile suverane, transmite Bloomberg.

În cazul în care Rusia nu ar fi efectuat plata în perioada de graţie de 30 de zile, ar fi fost pentru prima dată din 1918 când țara şi-ar fi încălcat obligaţiile faţă de creditorii străini.

Miercuri, agenţia de evaluare financiară Fitch a anunţat că dacă Moscova va plăti în ruble dobânzile la două obligaţiuni denominate în dolari scadente miercuri, aceasta va constitui intrarea Rusiei în incapacitate de plată pentru împrumuturile suverane, după expirarea perioadei de graţie.

După ce a invadat Ucraina, Rusia s-a ales cu o serie amplă de sancțiuni care au afectat capacitatea Moscovei de a accesa şi aloca numerar.

„Plata în moneda locală a Rusiei a obligaţiunilor în dolari scadente în 16 martie va constitui, dacă va avea loc, o intrare în incapacitate de plată, după expirarea perioadei de graţie de 30 de zile”, a spus Fitch, într-un comunicat.

În eventualitatea plăţii în ruble, a explicat Fitch, ratingurile celor două obligaţiuni vor fi revizuite în scădere la „D” după expirarea perioadei de graţie, în timp ce ratingul pe termen lung al Rusiei urma să fie stabilit la „Restricted Default” (RD – intrare restricţionată în incapacitate de plată), scrie Agerpres.

#capacitate de plata #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După două decenii de exod masiv, Republica Moldova pare să fi atins „punctul de saturație” al migrației, susține economistul Veaceslav Ioniță, citând un sondaj CBX Research realizat pentru IDIS „Viitorul”. Cercetarea relevă că 74 % dintre moldovenii rămași în țară declară că nu au muncit niciodată peste hotare și nici nu plănuiesc să plece.

Potrivit sondajului, cei 74 % se împart în două categorii: 38 % „complet ancorați”, care exclud orice scenariu de emigrare, și 36 % care, deși ar avea o destinație preferată „în teorie”, aleg în mod conștient să rămână în Moldova. În cifre absolute, acest nucleu de stabilitate depășește 1,7 milioane de persoane din populația rezidentă actuală.

Ioniță afirmă că, odată cu reducerea intenției de plecare, politicile publice ar trebui să vireze de la strategia clasică de „repatriere a diasporei” spre mobilizarea resurselor umane interne. „Acești oameni reprezintă un capital social ignorat: sunt disponibili pentru formare profesională locală, investiții comunitare și inițiative antreprenoriale. Ei pot constitui baza unei noi economii locale, mai puțin vulnerabile la șocurile externe”, arată economistul.

Potrivit lui Ioniță, verticala oportunităților include: stimulente fiscale și granturi pentru afaceri de familie și start-up-uri rurale, programe de recalificare tehnică pentru industriile cu potențial (energie regenerabilă, agro-teh, servicii IT la distanță) și crearea de fonduri locale de garanție pentru micro-împrumuturi, destinate tocmai celor care nu au fluxuri de venit din migrație.

Tot economistul remarcă un „nou tip de patriotism economic”: „Pentru cei 74 %, munca în Moldova este o alegere asumată, nu doar o lipsă de alternativă. Ei pot deveni eroii redresării economice, dacă statul și mediul de afaceri le valorifică loialitatea”.

Datele oficiale indică circa 1,1 milioane de cetățeni moldoveni stabiliți peste hotare, ceea ce plasează Moldova pe primele locuri în Europa la raportul diasporă/populație. Cu toate acestea, CBX Research sugerează că intenția de plecare a scăzut semnificativ, mai ales la categoria 30–49 de ani. Fenomenul este atribuit „saturației migratorii” — efectul combinat al reducerii rezervorului de populație aptă de plecare și al creșterii costurilor adaptării în statele de destinație.

Apel la politici coordonateoniță recomandă Guvernului și autorităților locale să îmbine strategiile de diaspora cu planuri de dezvoltare axate pe comunitățile rămase: „Fără infrastructură rurală, servicii publice digitale și acces la finanțare, cei 74 % vor rămâne subutilizați. Din perspectiva sustenabilității fiscale, e mai ieftin să investești în oamenii rămași decât să-i aduci înapoi pe cei plecați”.

Analiza economistului concluzionează că redefinirea politicilor de piață a muncii, educației și antreprenoriatului în jurul „nucleului sedentare” ar putea transforma vulnerabilitatea demografică a Moldovei într-un avantaj competitiv bazat pe stabilitate și comunitate.